Tag Archives: scoala

Cum a fost prima zi de şcoală?

Astăzi şcolile şi liceele şi-au început activitatea. Atât de aglomerat a fost autobuzul de dimineaţă, iar pe la prânz toate terasele erau ocupate de elevi care, probabil, sărbătoreau revenirea la ore, sau sfârşitul vacanţei sau, mai degrabă, revederea colegilor. Mi-am adus aminte cum a fost prima zi de şcoală din viaţa mea. Mi-o amintesc şi acum atât de viu şi de colorat…. Era într-o luni dimineaţa (pe atunci doar lunea se începea şcoala, ştiu că în anii trecuţi s-a mai trisat asa putin.) şi mă trezise mama cu o oră şi jumătate înainte. Mi-a adus uniforma, m-am îmbrăcat, mi-a ataşat ea gulerul din macramea şi mi-a asezat frumos pe cap bentiţa cu două pampoane albe cumpărate special pentru ocazie. Apoi ea a plecat la serviciu şi mi-a lăsat mie bicicleta. Ştiam demult unde e şcoala, căci parcursesem de nenumarate ori drumul, grădiniţa la care invatasem sa socotesc pana la 20 se afla pe aceeaşi stradă.

Absolvire 2011

Cu bune, cu rele, am ajuns si la final. Din pacate, organizarea absolvirii a fost una deplorabila. Cum e sa nu vrea niciun profesor sa tina discurs? Si locurile din fata sa fie goale? Invitatii au fost trimise, insa doar patru profesori au venit, dintre care, mai mult luati pe sus, trei dintre ei au spus cateva pateuri, pardon, cuvinte, trase de par? But..the memory remains, asa-i?


Meserii bine platite

Cred ca toti liceenii se intreaba ce studii sa urmeze ca sa sfarseasca prin a avea un job bine platit. Eu in clasa a 12-a nu m-am gandit la asta. Mi-am urmat pornirile interioare, framantarile de adolescente tulburata existential si am urmat Facultatea de Filosofie in Bucuresti. Cred ca toata lumea ma agasa pe atunci cu intrebarea indreptatita, de altfel, "Si… ce vei face dupa?" Raspunsul a fost intr-un final: alta facultate. Si pentru ca nici la 20 si un pic de ani nu esti suficient de matur (nu degeaba americanii se numesc majori la 21 de ani si nu la 18, stiu ei ce stiu) am ales sa fac tot o facultate din pasiune: Literele (romana-engleza). Acum sunt in ultimul an si chiar nu regret ca… am facut-o si p-asta! Stiu ca nu am ales sa ma specializez in domenii banoase, dar, asa am fost eu mereu, am ales cu sufletul si nu cu ratiunea. As fi putut sa ma axez pe chimie si biologie, sa fac farmacia sau medicina. La cea din urma ma speria numai gandul ca aveam sa disec morti. Dar la farmacie m-as fi descurcat minunat. Mi-au placut intotdeauna chimia si biologia. Spre deosebire de matematica chiar se aflau in topul materiilor mele preferate.

Acum daca m-ar intreba cineva daca as mai alege la fel…as raspunde cu toata inima DA. Nu sunt suparata pe Ana de la 18 ani si nici pe cea de la 22. Eu de atunci am ales exact ceea ce credeam eu ca mi se potriveste. Sunt constienta insa ca pentru a ajunge sa ai o cariera trebuie sa te zbati mai mult cand termini astfel de facultati. Astazi sunt din nou inginerii la mare cautare. Sau poate au fost dintotdeauna. Si pentru ca suntem o tara in care oricine termina o facultate, trebuie sa fii neaparat bun pe ceva anume. Orice. Ca e meserie, ca e profesie, dar ca sa razbesti trebuie sa excelezi, si ca sa excelezi trebuie sa fii motivat. Ori intr-o societate si o economie ca cea din Romania e aproape imposibil sa gasesti o motivatie in exterior.

Banii sunt putini si locurile de munca si mai putine. Nu-i de mirare ca  intalnim des absolventi de Drept care vand in piata, fizicieni care stau la casa la Carrefour, psihologi care viseaza la cabinetul lor si ajung prin a intocmi munca de secretariat intr-o companie de mana a 15-a. E trist, dar asta e adevarul. In ziua de azi nu mai conteaza ce studii ai, ci cate pile ai sau cat de competent esti intr-un domeniu ca sa poti izbuti. Asadar, daca va intrebati ce facultate trebuia sa alegeti, sa nu va asteptati ca daca va veti raspunde o cu totul alta fata de ce ati terminat, ati fi ajuns mai bine. Sunt persoane care au terminat si in domeniul calculatoarelor si nu isi gasesc de munca.Si sa regreti un lucru e tardiv. Si e bun stiut ca unele lucruri nu se mai pot indrepta, asa ca sa traim cu acel "si daca" in minte nu facem decat sa ne demotivam si sa cadem prada  frustrarii.

Majoritatea companiilor care angajeaza nu se bazeaza doar pe o diploma de licenta, ci se pe competentele pe care le au candidatii la post. Asa ca, daca ai trecut prin facultate ca gasca prin apa, ai luat notele pe copiat, nu te astepta ca daca ai o diploma cu nume frumos si banos sa si faci bani si cariera cu ea.
Totul depinde de tine si de cat de multe stii. Ori ca sa stii mereu multe trebuie sa inveti in fiecare zi. Asta daca nu ai pile, sa ne-ntelegem. Si chiar daca ai, asta iti faciliteaza doar angajarea nu si performanta sau avansarea in functie.

Voi regretati facultatea aleasa? Cat va ajuta ea acum in job-ul pe care il aveti, sau cat credeti ca va va ajuta pe viitor?

Si acum sa ne amuzam putin… click aici.

Una din zilele alea…

Aveţi vreodată senzaţia că vă vine să vă întoarceţi şi să spuneţi "nu-i frumos să te uiţi la ce scriu" , când staţi la computer şi cineva îşi găseşte ceva treabă de făcut prin spatele vostru?
Mulţumesc, a plecat. Aşaaa, nu m-am mai trezit de mult aşa bine. După mult, mult timp am adormit fără să mă mai gândesc la lucruri urate. A trebuit s-o fac. Sa dormi singura in apartament nu-i deloc placut. Tot felul de zgomote par ca rasar de pe undeva. 

Tocmai am răspuns cu un mesaj la două mass-uri, niciodată nu strică să scrii la sfârşit "sorry de mass", când de fapt nu e mass. Mesajul sună cam aşa: "Îmi bag p… în mass-urile voastre, o zi făină(sorry de mass)!", bineînţeles l-am trimis necenzurat. Oamenii s-au simţit instant şi au răspuns(ce minte să ai să trimiţi mass-uri de pe invisible cum fac aceşti doi indivizi) cu un nou link(impresionant acelaşi în cazul amândorura) că să mă "amuze", credeau ei. De data asta am fost şi mai sinceră: "Încă mi-o bag, bă." Drept să spun, singurul motiv pentru care nu le dau ignore e faptul că vreau să văd ce statusuri de oameni lipsiţi de viaţă mai au sau ce mass-uri de retardaţi trimit, nu strică niciodată să-ţi ţii adversarii sub observaţie.

Decid în ultimul moment să mă uit la Focus unde dau peste nişte citizeni din câmpul muncii care demolau tacticoşi o terasă cu…şurubelniţa; oamenii n-aveau buldozer, sau probabil doreau să economisească niscaiva materiale, în loc să economisească timp. Într-adevăr, numai muncă socialistă întăreşte caracterul, iar spiritul proletar va triumfa, odată cu acest triumf se va înregistra şi dispariţia artelor care nu fac decât să promoveze o realitate iluzorie(ce oxymoron!), nu am zis-o eu, Marx a spus-o.

Azi e o zi atât de urâtă la Ploieşti că-ţi vine să adormi vreo câteva săptămâni bune, să te mai trezeşti la Crăciun şi apoi la primăvară. Nu vă zic că azi m-am dus la facultate pentru un seminar că dacă nu avem suficiente prezenţe cică nu ne bagă profă`n examen. Bineînţeles că eu am aflat cu întârziere şi acu dă şi recuperează pe la alte grupe! O adevărată plăcere, ce să mai! Va ziceam eu că-mi place toamna, ploaia însă am uitat atunci să menţionez un miiiic aspect. Vorbeam de toamna timpurie. Când încă mai sunt frunze agăţate prin copaci şi nu îţi clănţăne dinţii de frig. Acu` vreau să ningă mai degrabă. Chiar, când au zis ăştia că va ninge? Se anunţa că va fi cea mai aprigă iarnă din câte s-au văzut (şi nu s-au văzut prea multe, că nu le ţinem seamă decât de vreo sută şi ceva de ani aşa, la temperaturi mă refer). 
 Mă duc să-mi fac un ceai de vanilie cu lapte. Şi să fumez o ţigară! Să aveţi o zi frumoasă!


Late Night Alumni – Rainy Days

School Memories… Always Stay Alive!

Când cei 12 ani de şcoală s-au terminat îţi dai seama că o parte din tine s-a schimbat şi alta abia a început să se manifeste. Îţi aduci cu greu aminte bucuria acea când, îmbrăcat în uniforma de scolarita, ai intrat într-o clasă rece, dar cu bănci mari şi primitoare pe care te aştepta un abecedar la mâna a doua, folosit deja de câteva generaţii, şi-o garoafă roşie ca să se asorteze cu noua carte.
Cum te-ai urcat cu bucurie şi frică în acea bancă parcă prea mare pentru tine şi în câteva ore ai format noi prietenii şi a început ceva ce nu prea puteai concepe la acea vreme. Si pe neasteptate a venit calvarul cu temele, învăţatul şi testele, iar pauzele…ce desfătare!

Cu timpul ai crescut  şi clasa a 4-a a ajuns la final. O vezi pe invatoare încercând sa-şi ascunda  lacrimile şi pe colegii cu care speri că te vei reîntâlni, dar nu plângi, ci zâmbeşti, urmeaza vacanţa şi poţi merge în sfârşit la bunici sau să te distrezi cât vrei cu prietenii de la bloc, asta desigur după slaba emoţie a primului hop, un amărât de examen de engleză .
Nu, nu simţi emoţia sfârşitului acelor ani. De fapt, nici nu mai îmi aduc bine aminte festivitatea. Trece şi acea vacanţă şi începe clasa a 5-a. Totul este nou, nu mai eşti la o aceeaşi şcoală, colegii vechi s-au dus şi în loc de o învăţătoare tot timpul bună cu tine ai acum o dirigintă ciudată şi o grămadă de profesori. Te bat acum la cap şi cu teze şi fiecare cu o personalitate propie atât de diferită şi unică. Dar te prinzi repede si te adaptezi din mers, n-ai incotro!
Erai altfel atunci, mai neastâmpărata,  mai nepăsătoare şi totuşi mult mai inocenta şi deschisa. Vine clasa a 8-a, aşa ca un perete de care te izbeşti doar cu o lună înainte de capacitate.. ceva ce nu ai conştientizat parcă până atunci. Şi te apucă stresul şi numeri secundele şi minutele, sistezi orice proiecte sau jocuri. Dar nu înveţi mult ci pierzi vremea. Banchetul de sfârşit de scoala generala e un vis şi parcă timpul va fi stat în loc şi vei fi avut tot aceleaşi colege şi colegi. Si parca si capacitate pare doar o formalitate. Şi astfel diriginta serioasă, festivitatea parcă ştearsă nu-ţi rămân întipărite profund . Dar vine capacitatea într-un final şi peretele de  care te-ai izbit te aruncă departe, si nu credeai că ai să aterizezi atat de curand. Nu, nu a fost un eşec complet, dar nota 8,34 nu te ajută să intri unde ai visat ci să zbori departe la un alt liceu şi da ..  doar cateva sutimi au făcut atunci diferenţă. 

Din nou totul este nou şi copleşitor,  alţi colegi, alţi profesori, altă şcoală. Te integrezi mai greu, dar treacă meargă, o sa te descurci tu. . În primul an îţi păstrezi acea "nebunie" din gimnaziu şi totul e aproape perfect, te simţi ca şi acasă. Vremea.. da .. o stinge .. şi în clasa a 11-a te trezeşti mai goala… Observi câte s-au schimbat, cum totul a devenit mai sec , apoi îţi dă prin cap să mai treci pe la vechea şcoală.. treci din nou pe sub acea poartă şi e totul diferit si acolo!. Eşti străina şi ştii că nu mai e locul tău acolo. Trece şi acea perioadă şi şcoala îţi pare din nou ok, vin altele de făcut şi când te simţi din nou mai bine vine a 12-a. Nu mai faci nimic serios cu gândul că vei învăţa. Eşti de fapt o naiva  pentru că trece timpul şi nu prea ai făcut nimic, iar şcoala se termină pe nesimţite. Şi realizezi că puteai face încă ataaaat de multe!

Şi atunci în ultima săptămână te aşezi pe acea bancă de lângă intrare, pe lângă care ai trecut de atâtea ori, dar nu prea ai folosit-o niciodată. Şi în acea clipă realizezi totul . Cine erai, cum te-a schimbat totul în bine şi poate si in rău. Cum ai trăit aceşti ani şi ce ai făcut .. şi regreţi câte mai puteai să faci,  dar ai fost prea neştiutorare sau "oarba" să le faci şi totuşi eşti cumva mândra cu tot ceea ce ai realizat. Îţi vine o poftă nebună să reîncepi totul, la anul să intri din nou la fel de nestiutoare pe aceeasi  poartă . În curând vine şi banchetul … parca una din aceleasi dupa amieze petrecute cu colegii si trece si ea  fara sa lase ceva pe suflet . .
Şi aşa te trezeşti imediat îmbrăcata la camasa, intrând pentru ultima dată în acea clasă rece, cu băncile acelea pe care le ştii atat de bine şi pe care te aştepta…tot o garoafă . O parte din tine speră enorm ca şi abecedarul să se afle pe undeva pe acolo, şi totul să se reia că un ciclu, dar o alta parte vrea să plece si să înfrunte ce va să vină. Şi după un Gaudeamus ce sună parcă îngheţat, lacrimile dirigintei şi acea siguranţă parcă cu care ştii că majoritate colegilor vor deveni străini, te aşezi din nou pe acea bancă şi din nou aceleaşi gânduri îţi trec prin cap .. şi în ciuda a toate incerci sa zambesti, deşi vine bacul în curând şi toţi aceşti ani vor fi o amintire. Zâmbeşti ştiind asta, chiar dacă ai mai putea trăi aceşti ani, de ce i-ai face altfel? Au fost totusi  minunati si unici, si fiecare situaţie te-a făcut pe tine aceea  care  dăinuie în această clipă şi atunci aveai in  faţă o viaţă . Ai învăţat multe, şi categoric nu doar la  şcoală, ci şi din greşelile propriii si din experienta personala, iar ceea ce trebuie să-ti amintesti este ca poti schimba doar prezentul si viitorul, trecutul ramane istorie.

So, let there be an end to all things..

Snow Patrol-Run

In blugi la nunta

Am dat azi ultimul examen din sesiunea asta (nu ar fi fost chiar ultimul, dar cum luni plec pentru doua luni din tara, nu apuc sa dau doua din examenele din sesiunea asta) si l-am luat…tot cu 9. Sesiunea asta am luat aproape doar 9 (exceptie face o verificare la care am luat 8). Asa, ce voiam sa zic este ca azi m-am intalnit in facultate cu o fosta colega de liceu. Era foarte nedumerita ca nu stia daca e ciudat sa te prezinti la o nunta in blugi drepti, clasici. Ea spunea ca-i va combina in sus cu un top elegant, si va asorta o pereche de sandale elegante cu toc si un plic fancy. Ei bine, eu i-am spus ca pentru o nunta blugii nu sunt cea mai inspirata alegere. Vorba aia, la origine au fost pantaloni pentru mineri (datorita materialului rezistent) si in niciun caz nu se potrivesc cu un eveniment de seara.

Cu orice outfit i-ai combina, blugii nu inlocuiesc cu succes eleganta unei rochii de seara. Ea s-a cam suparat murmurand ca sunt conservatoare si ca blugii sunt acum un accesoriu indispensabil si ca, citez, "arata bine cu orice si ii poti purta oricand". Eu nu sunt de aceeasi parere. De exemplu nici la un interviu pentru angajare nu te poti prezenta in blugi in locul unei tinute office. Pana la urma mi-a zis ca se va mai gandi dar ca ea e o fire nonconformista si ca nu ii plac conventiile. I-as fi zis sa mearga pe alta planeta unde societatea nu e intemeiata pe conventii, dar imi lipsea apetitul pentru un debate.

Adevarat, fiecare se imbraca dupa bunul plac, dar sa nu uitam ca din pacate sunt unele reguli bine inradacinate in constiinta colectiva si actele noastre de rebeliune de cele mai multe ori nu vor fi privite cu ochi buni.

10 lucruri de care ai nevoie sa treci sesiunea

Nu stiu cum se face dar de la inceptul semestrului pana in prima zi de sesiune timpul trece incredibil de repede. Nici nu incepi bine semestrul, nu apuci sa treci pe la unele cursuri nici macar o data, ba chiar mai mult sunt profesori pe care alti colegi ii zambesc indignati, si iti raspund ironic ca e seminaristul de la cursul X pe care il ai vinerea de la 17. Asa deci, e clar..de asta nu ai apucat niciodata sa ajungi la seminarul lui. Pai vineri ora 17 e deja week-end pentru tine.Si cine ar vrea sa petreaca un inceput de sfarsit de saptamana (inceput de sfarsit, ha)  intr-o sala de curs?

Si uite asa, azi nu te-ai dus ca era prea frig, maine ai curs prea de dimineata si cum nu te-ai trezit pentru primul, n-o sa te mai dai jos din pat nici pentru urmatorul si tot asa, la final de semestru incepe sa te curpinda incet dar sigur sentimente puternice de vinovatie, cum ca ia uite ba, de ce n-oi fi fost eu la cursuri aproape tot semestrul? Si ce dracu ma fac la examenele care se apropie vertiginos? Strumfita a trecut si ea prin asta si te invata si pe tine cum sa iti iei examenele chiar daca nu ai trecut cat de des s-ar fi cuvenit pe la cursuri.(atentie! a nu se incerca de fiecare data! nu vreti sa terminati o facultate la zi invantand doar pentru examene, asa-i? Nu de alta, dar mai degraba ati fi optati pentru una la distanta sau frecventa redusa, deci…din cand in cand trebuie sa fim responsabili) Asadar…

10 lucruri de care nevoie sa treci sesiunea:

1. Colegi cu care sa te intelegi bine. Da, nu radeti. O relatie buna cu colegii iti poate facilita accesul la:

2. Cursuri. Pune mana si strange-ti bani pentru ca o sa ai nevoie. Avand in vedere ca ai 2-3 cursuri de la fiecare materie, o sa ai de stat pe la xerox-uri. Pont: Nu retine mai mult de o zi cursurile colegului binevoitor. Are si el nevoie sa invete, asa ca cel mai bine fie le xeroxezi si i le retunezi in aceeasi zi, fie cel tarziu  a doua zi mergi acasa la el, cumpara-i o bere rece/suc si multumeste-i frumos ca te-a ajutat. Pana la urma el a fost  cel care s-a trezit cu noaptea in cap ca sa ajunga la cursuri sa le scrie. Da, da…atunci cand tu dormeai dupa o noapte crunta de betie. Merita deci sa fie tratat cu seriozitate si o mica recompensa. Si-n plus sa nu uitam ca poate vei avea nevoie de el si semestrul viitor si ultimul lucru pe care-l vrei e sa nu mai ai acces la cursurile lui.

3. Bani. Daca stii ca ai fost o lepra tot semestrul, pune de-o parte din timp din banii de bere si de tigari, ca sa ai cu ce sa-ti xeroxezi cele aproape 500 de pagini care s-au strans de pe la toate cursurile.

4 .Mape. Cursurile trebuie separate. Nu ai de ce amesteca cursul de mecanica cu optionalul de limba engleza. Iar cu o noapte inainte de examen (pentru ca orice ai zice atunci te vei apuca serios de invatat) si cu siguranta nu ai nevoie sa stai sa cotrobai dupa cursurile imprastiate si amestecate cu altele. Mai mult decat atat, aranjeaza-le pe fiecare in ordinea crescatoare predarii.

5.Markere. Eu folosesc de obicei albastru si roz. Sunt doua culori contrastante si ma ajuta sa imi amintesc mai bine ca ce era cu roz trebuia stiut, erau basic stuff si ce era subliniat cu albastru erau chestiile semi-importante.(sunt conventiile mele, voi va puteti alege oricare alte culori si desigur si alte crierii) Un motiv pentru care nu folosesc markere verzi si galbene e pentru ca nu sunt culori contrastante si cand incerc sa imi amintesc ce am invatat, eu vizualizez foaia. Bun, si in mintea mea eu practic "vad" ce anume si cu ce culoare e subliniat. Eu inainte sa ma apuc sa invat efectiv, citesc cursurile si pe masura ce le parcurc subliniez esentialul cu markerul roz (ideile principale cum ar veni) si cu albastru chestiile care intregesc cumva ideile, dar pe care, de asemenea, daca inveti logic ideile principale nu ai cum sa nu le retii si pe ele sau sa le deduci.

6. Cafea. Pentru ca majoritatea studentilor invata seara, recomand inainte de a va pune pe treaba un ibric mare de cafea neindulcita. Cu cat mai amara cu atat mai buna. Una tare sa stea lingurita in ea. Beti o cana zdravana si va garantez ca nici sa vreti  si nu veti putea adormi. Daca totusi sunteti rezistenti la cofeina, puteti sa mancati si ciocolata si sa beti cola (atentie! nerecomandat celor cu probleme cardiace sau de tensiune. Si chiar si cei care va stiti fara astfel de probleme, asemenea "artificii" facute regulat vi le pot cauza, deci…cu masura!)

7. Motivatie. Aici depinde de fiecare in parte. Dar cred ca cea mai buna motivatie si in acelasi timp universal valabila pentru tot studentul, e faptul ca nu iti futi vacanta de vara. Pentru ca la inceputul toamnei va incepe sesiunea de restante si fii sincer, daca nu ai chef acum, crezi ca o sa te apuce in toiul verii cand toti prietenii tai vorbesc de excursii, mare, soare, gratarele si drumetii pe munte? Iti zic eu: n-o sa ai chef. Asa ca, nu te descuraja, nu te deprima, si gandeste-te ca nu e un domeniu de care sa fii total strain si cu putina determinare o sa treci examenele.

8. Mediu propice. Asigura-te ca in camera in care vei invata vei avea linistea de care ai nevoie. Daca locuiesti cu parintii roaga-i sa nu te deranjeze, daca ai ghinionul sa stai in camin si sa ai colegi care fix in sesiune se apuca sa petreaca, vorbeste frumos cu ei si explica-le cat sunt de importante examenele pentru tine. Imi imaginez ca nu e asa usor, insa poti sa ii motivezi promitand ca daca iei toate examenele, la final vei organiza o petrecere in camin sau le vei da de baut in vreun club. E imposibil sa nu fie incantati. In felul asta tu ai liniste in jur si te poti concentra pe studiu si nici nu te certi cu colegii de camera pentru ca te-ai gasit tu sa nu ai chef de petrecareala.

si…nu in ultimul rand (:

9. Copiute. Se poate intampla sa nu ai timp sa acoperi toata materia in cateva zile (sau o noapte) asa ca, pentru orice eventualitate, fa-ti cateva "acordeoane" cu  ideile principale din cursurile neparcurse temeinic. Poate nu vei putea copia dar cu siguranta in timp ce scrii copiutele retii cateva idei.

10. Net pe telefon. Tatal Goagle si sfanta wikipedia. Insa ai grija sa  nu te dai de gol. Daca ai ghinionul sa te gineasca profesorul si sa te intrebe ce faci cu telefonul, ii spui ca te suna cineva sau primisesi un mesaj si tocmai ce iti inchideai telefonul si asta e, stai cuminte in banca ta si te rogi sa stai langa cineva ale carui foi de examen te vor "inspira" sa scoti si tu macar d-un 5.

Acestea fiind spuse, va urez multa bafta  in sesiune si spor la invatat!

 

  • 2 in 1: Pinterest & Instagram

    Follow Me on Pinterest



  • My Recent Tweets

    • Nah, unele mai fac cariera si pe strada. Fiecare cu cat are fusta de lunga, zic :))
    • Credeam ca impartitul pliantelor e specfic varstei de 16 17 ani, da` tanti aia zau ca avea vreo 40. Fan infocat a domnului Dan. =)
    • Once in a summer (2006) » Questioare
    • A fost misto cum m-a abordat cucoana in fusta mini. "Nah, draga". Fix asa mi-a zis :)) Eu, ocupata fiind cu desnodatul castilor.
  • google plus

  • Ia-ma la tine :)


    questioare
    <a href="http://questioare.com" target="_blank" name="Questioare"> . <img src="http://questioare.com/banners/strumfita.jpg" alt="questioare" border="0"/ > </a>
  • Proud to be here

    Photobucket
  • Arhiva