.jpg)
De astăzi voi inaugura o nouă categorie pe blog "Redescoperim Ploieștiul" în care vă voi prezenta, sper eu săptămânal, cam tot ce merită să vedeți în Ploiești dacă ajungeți pe aici. Iar pentru cititorii conlocuitori, voi veni cu idei de noi localuri, ce să viziteze, unde să meargă să se relaxeze etc. E un proiect puțin inspirat din Redescoperă România (de unde și numele) dar ceva mai extins, în sensul că nu o să mă axez să vă prezint doar obiectivele turistice (care oricum, fie vorba între noi, nu sunt foarte multe) ci și localuri, cluburi, cinematografe, teatre, restaurante, parcuri etc. Dacă totul merge bine intenționez ca pe viitor să extind micul proiect la nivel de județ și, de ce nu, atât cât îmi va permite timpul și către alte orașe, dar mai e mult până acolo, planurile sunt mari, vedem cum și când se vor concretiza. Ca și partener de discuții, vizite și de proiect l-am ales pe Bogdan, și asta nu doar pentru că anul acesta aniversăm 10 ani de friendship și că încurajează aproape toate ideile mele, ci pentru că e un blogger care are potențial și cu care îmi face plăcere să mă asociez.
Trecând peste partea introductivă, astăzi am ales să vizităm Muzeul de Artă. Inițial nu a fost prima noastră opțiune dar cum am nimerit în plină săptămână de proiect "Școala Altfel", cam peste tot era foarte aglomerat ori mie sincer ideea de a vizita muzee cu grupuri mari de copii gălăcioși îmi displace profund, am ajuns la Muzeul de Artă unde părea să fie mai linistie și unde am avut parte de o doamnă ghid foarte amabilă care ne-a permis să facem poze în interior, printre camere de filmat și reporteri de la televiziune, pentru că mâine la ora 17, în Ploiești la Muzeul de Artă se petrece un eveniment frumos: un vernisaj cu expoziție de picturi ale Margaretei Sterian.(1897-1992) Dacă sunteți din oraș și nu aveți alte planuri, vă invit să mergeți s-o vedeți pentru că mie una mi-a plăcut mult. Despre Margareta Sterian am aflat că a fost o pictoriță, scriitoare și traducătoare de origine evreiască născută în Buzău și măritată cu un bancher din Ploiești, cum se pare că îi plăcea unui reporter de pe acolo să spună, zic asta pentru că ne-a repetat-o de vreo trei ori. O fi și ăsta un aspect important în cariera artistei, nu contest asta, doar că mie cel puțin mi s-a părut puțin deplasat insitenta lui de a evidentia acest aspect.
Când credeam că le-am auzit pe toate și că nimic n-o să mai mai surprindă m-a lovit din plin istorisirea unei foste colege de facultate despre o altă colegă. Cum ar veni o mică bârfă. Mi-a povestit cum au ieșit mai mulți într-un pub pe unde ne-am petrecut noi jumătate din facultate. Adică jumatate din timp la cursuri, cealaltă jumătate în bar. Bun. La sfârșit, când a sosit nota de plată, fiecare dintre cele cinci persoane prezente au pus bani pentru consumația lor plus ceva bacșiș, #cumseface. 
.jpg)
Zilele astea am avut parte de trei experiențe ciudate spre nașpa în calitate de client. S-or fi aliniat planetele mele nefavorabil, o fi Soarele in marte, habar n-am, cert e ca am impresia ca am fost clientul nepotrivit la locul si mai nepotrivit. Îmi imaginez că nu e ușoară munca directă cu clientul, și eu lucrez cu clienții, adevărat nu față în față, dar oricât de mult m-ar enerva un client nu aș putea să-i tai macaroană sau să-i spun ceva care știu că l-ar deranja în vreun fel. Ori eu vă spun din start că nu mă încadrez în categoria clientului nemulțumit sau tipicar. Eu sunt clientul pe care și l-ar dori toată lumea: intru într-un magazin doar dacă am bani și vreau să-mi cumpăr, nu doar să prospectez piața, merg în supermarket doar când am de cumpărat mai mult de 2-3 produse, nu pun 1000 de întrebări de lămurire pentru că mă pot dumiri și singură ce și cum, nu agasez vânzătoarele, îmi place să fiu lăsată în pace să-mi văd eu de treaba mea în magazin și întotdeauna probez articole de care sunt 99% convinsă că le voi achiziționa. 
Pe vremuri, când majoritatea lucra în instiuțiile de stat, în preajma sărbătorilor de iarnă se oferea așa-zisa primă de Crăciun ce consta într-un bonus în bani menit să bucure angajatul și să creadă că uite, domnul director din mărinimia lui cea mare se gândește și la el, lucrătorul de rând, și îl cadoriseste cu ceva bănuți în plus. Nu știu azi dacă mai lucrezi la stat mai ai parte de asemenea tratament special, dar știu sigur că firmele private oferă angajaților bonusul respecitiv. Unele companii oferă un fel de 'al 13-lea salariu', adică în decembrie primești practic două salarii în loc de unul, altele dau 30% în plus față de salariu, mă rog, fiecare cu politică ei, vorba aia dupa "posebilități"
