Posts Tagged ‘iubire’

Valentine`s Day sau ziua Întrăgosteilor e o sărbătoare specific americană care sărbătoreşte dragostea şi cele mai sublime forme ale ei. O sărbătoare a dragostei nu e nimic ciudat, ba dimpotrivă e ceva frumos ca doi oameni care se iubesc să aibă o zi doar a lor. Ştiu, şi noi avem o sărbătoare naţională dedicată iubirii, Dragobetele, dar postul asta nu va fi Dragobete vs.Valetine`s Day. Că ne place sau nu promovată este cea din urmă, aia împrumutată de la americani. Dar, ce e strident şi deranjant este ca pe mine una sărbatoare asta mă sufocă psihic. La şcoală toată lumea vorbeşte de cum îşi vor petrece ziua şi ce cadou le vor lua lui iuby. Se codesc, se întreabă, se documentează atâta ca într-un tragic final să sfârşească prin a cumpăra o inimioară de pluş de la o tarabă pe care o gaseşti acolo în fiecare an in jurul datei de 14 februarie. Anul ăsta aduce un plus de zahăr sărbătorii în cauză şi anume filmul "Valentine`s Day" de care toată lumea vorbeşte frenetic şi pe care toţi aşteaptă cu sufletul în batistă să meargă sa il vada la premieră in cinema. Sărbătoarea asta e una a opulenţei, a sentimentelor prost exteriorizate şi a kitsch-urilor pe post de simboluri ale iubirii. Sfântul Valentin vine ca o insulină cu un surplus de glicemie pe care organismul meu o suportă din ce în ce mai puţin şi mai greu. Eu stau şi mă întreb de ce nu poate lumea să stea liniştită, în banca lor, să se iubeasca cu iuby fără atâta tam tam. La radio, tv numai despre asta auzi. Dacă n-ar mai fi atât de mediatizată şi băgată pe gât cu forţa, sărbătoarea asta ar fi chiar frumoasă, specială…o zi doar pentru tine şi persoana iubită. Dar dupa ce cu două săptămâni înainte auzi doar despre ea, vezi inimioare roşii şi muţunachi peste tot, parcă simţi aşa un impuls lăuntric să mergi la doctor să verifici nivelul glicemiei. E teribil de epuizant., Sărbătoarea asta a iubitii în loc să binedispună oboseşte.

Imi aduc aminte si acum ziua aceea. Era inca iarna si probabil -10C afara. Imi caut telefonul si o apelez pe Diana. Nu raspunde. Mai stau si imi fac de lucru pe net inca vreo ora doua. Incerc din nou. Iarasi nu raspunde. Dupa alte 30 de minute primesc un sms: "Nu pot raspunde. E matusa mea pe la mine si stii si tu cum e. Vorbim maine." Scurt si la obiect. Am mai stat prin casa o vreme si m-am decis sa ies pe afara. Trebuia sa merg si la market sa-mi cumpar cateva chestii.

Am iesit din casa infofolita bine de tot. Cu fularul si manusile si cu fesul si inghetam toata. Ma indrept spre market si zaresc blocul in care locuieste Diana. Un sentiment straniu m-a cuprins. "Sa merg totusi la ea? Nu vreau decat s-o vad, chiar si pentru 2 minute in fata usii". M-am razgandit insa de doua ori pana am ajuns in fata usii ei. Nu stiam daca tremuram din cauza frigului pe care il simteam in fiecare oscior sau din cauza unui fior ciudat care nu-mi dadea pace. Ajunsa in fata usii ei m-am pierdut toata. Nu stiam daca sa sun, sa ciocan sau sa plec pur si simplu la market. Asteptam acolo ca o statuie. Nu stiu de ce stateam. Pur si simplu as fi vrut ca altcineva sa hotarasca pentru mine. Mi se intampla deseori asta. Sa raman asa blocata in voia sortii. Sa astept ca altcineva sa decida pentru mine. Imi e frica de un esec si d-asta nicidoata nu ma arunc inainte in valtoarea vietii.

Dar de data aceea aveam sa-mi asum riscul, ajunsesem acolo si nu aveam sa plec pana nu o vedeam pe Diana. Putin imi pasa ca era matusa ei acolo. In definitiv cateva minute putea sa stea si cu mine. Da, fie chiar si in fata usii. M-as fi multumit si cu atat desi eram inghetata de frig. Am ciocanit prima data foarte incet. Fara rezultat..am mai incercat de cateva ori, la fel, niciun raspuns. Nu stiu de ce am facut asta dar am apasat pe clanta fara sa ma gandesc. Si..surpriza! Se pare ca usa nu era inchisa, am intrat incet in casa. M-am uitat in jur, in bucatarie nu era nimeni. In schimb niste zgomote suspecte venite din sufragerie mi-au atras atentia. Se auzeu un fel de gemete infundate care emanau placere sexuala. La inceput am crezut ca mi se pare, asa ca m-am apropiat de usa. Am ascultat atent cu urechea lipita de usa o scurta perioada.

Si da, era ceea ce crezusem. Diana era cu cineva si in momentul acela faceau dragoste. Curiozitatea m-a impins sa deschid discret usa si sa arunc o privire in sufragerie. Haine feminine erau aruncate haotic pe covor si pe scaune, iar in pat era Diana cu respectiva sub patura, de unde izbucneau rasete si gemete de placere. Am ramas stupefiata cateva minute, nestiind cum sa reactionez. Un picior ivit lasciv de sub patura, care nu era al Dianei, m-a facut sa inchid usa din instinct. Am plecat cu inima facuta tandari. Nici nu mai puteam sa-mi amintesc daca am inchis usa, daca m-o fi auzit cineva. Dezamagirea era atat de mare incat nimic nu mai conta. M-am plimbat nauca prin frigul de afara, nemaiputand sa-l simt.

Diana ma tradase. Nu exista nicio matusa. Si atunci cand am fost la ea si m-a sarutat prima data in bucatarie. Cand mi-a spus ca in sufragerie e matusa ei. Oh, Doamne. Ce mincinoasa! Si-a batut joc de mine, de sentimentele mele, de tot ce aveam mai pur. Diana, te urasc. Atunci a fost prima data cand m-am gandit serios la crima ce aveam s-o comit. Daca nici iubirea noastra nu a putut sta neintinata atunci nimic nu mai avea sa aiba rost. Nimic! Ziua aceea m-a facut sa inteleg ca sunt singura, ca sunt mai singura decat fusesem vreodata. Dar cel mai mult m-a durut sa realizez ca si atunci cand eram cu ea si ma simteam atat de implinita si fericita, eram ca un cersator la poarta Raiului, singur si neimplinit.

Diana, dragostea pentru tine  m-a facut sa devin o criminala! Si doar tu esti de vina!