Posts Tagged ‘2009’

Că Lady Gaga e o artistă cum nu se poate mai excentrică nu mai e niciun secret pentru nimeni. Cu toate astea Lady Gaga rămâne una dintre cele mai ascultate voci ale momentului câştigând în cadrul premiilor Grammy la categoriile:

Cea mai bună înregistrare dance: Poker Face – Lady Gaga
Cel mai bun album Electronic/Dance: The Fame – Lady Gaga

Ţinuta artistei a creat şi de data asta numeroase controverse în rândul criticilor de modă, unii catalogând-o ca fiind penibilă în timp ce alţii au declarat că rochia e extravagantă şi se potriveşte perfect cu stilul lui Gaga.

Mie îmi place Gaga cu tot excentrismul ei exagerat şi cu atitudinea ei de divă rebelă. Eu sunt de părere că deşi nu e poate cea mai reuşită ţinută de la Grammy Awards, se potriveşte stilului ei adoptat  până acum şi chiar nu mi-aş fi putut imagina o Gaga într-o ţinută cuminte.

Voi ce parere aveti de ea? Va plac melodiile ei? Tinutele?

Pentru ca, pe langa tot circul oferit gratis de cine a putut si pe unde a putut, Romania s-a laudat si cu lucruri bune:

Nobelul pentru Literatură a ajuns, puţin, şi în România.

Anul acesta, Nobelul pentru Literatură a ajuns şi în ţara noastră. Către o scriitoare germană, e adevărat, dar care s-a născut în România. Herta Muller nu a fost niciodată nominalizată de vreo instituţie romana pentru premiul Nobel. A fost nominalizată, în schimb, de Academia Germană de trei ori, în 1999, în 2008 şi acum, în 2009, când i s-a şi acordat distincţia.

Elevii români, pe primele locuri în lume la ştiinţe exacte.

În ciuda problemelor din învăţământ, elevii pregătiţi în şcolile din România au adus în ţară 19 medalii de aur, 29 de argint şi 14 de bronz de la concursurile internationale. Au intrat în competiţie alături de mii de alţi elevi, din peste o sută de ţări, iar la final au urcat pe podium, remarcându-se în domenii precum fizica, informatica, matematica, astronomie sau chimie.

Eroul din New York şi alţii ca el

Un tânăr român a devenit erou la New York după ce a salvat un băieţel de patru ani dintr-un incendiu. Postul de televiziune Fox News a difuzat un amplu reportaj cu Horia Creţan, pe care l-a supranumit "Bunul Samaritean". Nu e singurul român care a devenit vedetă pentru o zi în presa internaţională. Un român stabilit în Canada a salvat de la moarte o femeie care a fost înjunghiată în magazinul în care acesta era angajat

Mungiu, Porumboiu şi filmele lor aplaudate în afara graniţelor

"Poliţist, adjectiv", al lui Corneliu Porumboiu, a fost întâmpinat cu ovaţii şi premii la Cannes. După ce a cules toate trofeele pe care le putea culege, "4, 3, 2" semnat de Cristian Mungiu a ajuns în primele 10 filme ale deceniului, conform prestigioasei reviste Hollywood Reporter, alături de titluri ca Scrisori din Iwo Jima, United 93 şi No Country for Old Man. Acelaşi film fusese inclus şi de ziarul Times în topul 100 al filmelor deceniului, pe locul 14.

Cel mai onest sportiv

Mai important ca medaliile de aur şi trofeele la competiţiile internaţionale, un simplu gest de onestitate l-a adus pe mijlocaşul rapidist Costin Lazăr în atenţia Europei. Într-o lume a fotbalului ce se învârte în jurul banilor şi guvernată de interese meschine, fotbalistul a refuzat un penalty în timpul unei partide de campionat, cu Oţelul Galaţi. Arbitrul a arătat punctul de la 11 metri considerând infracţiune atacul unui apărător moldovean la jucătorul Rapidului, însă Costin Lazăr i-a făcut semn centralului că nu a fost atins şi nu ar fi corect ca echipa sa să benficieze de penalty. Centralul a revenit asupra deciziei, dar ştirea a făcut repede înconjurul lumii, nu puţini fiind aceia care l-au propus pe Lazăr pentru premiul Fair Play oferit de FIFA.

Cele mai fierbinţi exporturi româneşti

Ca şi în ceilalţi ani, şi în 2009, nurii autohtoni au fost apreciaţi pe măsură în revistele de bărbaţi, dar şi pe podiumurile unora dintre cele mai prestigioase case de modă Alina Puscau logodnica lui Brett Ratner, cel care a realizat X-Men şi Rush Hour, a avut un pictorial nud în numărul din noiembrie al revistei americane Playboy. Ea a fost aleasă pentru a sărbători cei zece ani de apariţie a ediţiei româneşti, dar şi din cauza prietenului ei celebru. Înainte de a apărea pozele nud cu Alina, pe site-ul revistei a fost publicat un interviu cu titlul "Salutaţi cel mai fierbine export românesc". Şi apoi, i-au acordat 8 pagini de pictorial.

Dracula + România = LOVE Forever

De pecetea vampirului nu vom scăpa niciodată. Dar asta nu e întotdeauna un lucru rău. Turiştii s-au îngrămădit şi anul acesta să îi vadă reşedinţa maleficului conte, cărţile despre România din umbra lui au continuat să fie scrise, iar filmele stau şi ele la rând. Brad Pitt tocmai a anunţat că va produce o peliculă despre omul din spatele mitului cel rău. Este vorba despre un film istoric, iar de această dată Vlad Ţepes va fi în centrul atenţiei – prinţul şi, mai apoi, domnitorul Ţării Româneşti. Cu alte cuvinte, Vlad îşi va arăta colţii numai ziua şi va nutri doar la sângele turcilor – pe câmpul de bătălie.

sursa: Realitatea

Nu prea stiu ce sa cred despre acest film. Este ori mai bun decat cred, ori mai prost decat cred si nu prea imi dau seama care varianta e, asa ca am sa evit sa ii dau un rating.

Tema principala este stereotipul cultural al femeii care este natura, emotie si fizicalitate versus intelectul controlat al barbatului. Nu sunt sigur insa daca este un fel de satira sau vreun fel de analiza introspecta, caz in care totul este destul de banal. Din pacate suspectez ca este vorba despre analiza si voi comenta incepand de la acea premisa.

EA este bruta si emotie egoista. Acestea sunt atribute ale supararii intense, nu mai este loc pentru nimic altceva decat propria durere. Ea ii spune lui la un moment dat ca fiul ei se indeparta de ea vara trecuta si simtea ca ala micu ar fi trebuit sa fie mai apropiat de ea. Vedem din poze si din raportul de autopsie ca ea ii ranea subtil picioarele copilului, facandu-l pe acesta sa nu plece nicaieri. Un pic mai tarziu ea, deloc subtil, ii face acelasi lucru sotului. Femeia este prezentata aici ca fiind o greutate in jurul picioarelor barbatului care il tine captiv si nu il lasa sa fie liber. Ea este in aparenta controlata complet de nevoile ei distructive, asa cum starea podului casei sugereaza si suntem inclinati sa credem ca reprezinta ego-ul ei. S-ar putea sa fiu prea freudinan dar dat fiind simbolismul si sexualitatea acestui film n-as crede: Ego-ul este plin de disperare, plin cu imagini sadice si haotice. Nu exista intelect, nici inhibitii functionale, nimic sa ii tina in frau impulsurile.

Citeste mai mult »

Eu cred ca idealurile te pot face si fericit si nefericit, de asemenea cred in existenta a mai multe tipuri de idealisti. Sa luam spre exemplu idealistul visator, care traieste intr-un univers compensatoriu, rupt de lumea meschina in care s-a trezit. Putem asocia acest tip de idealism cu ignoranta? Nu, dar il putem compara cu aceasta. In speta, idealistul visator are puterea de a-si seta idealuri non-absolute – care nu necesita perfectiune(paradoxal, avand in vedere definitia termenului "ideal"), sau cel putin, perfectiunea se dovedeste a fi atat de relativa pentru ei, incat pot fi fericiti cu usurinta, idealurile lor nu sunt intangibile, inefabile.

Ah, dar pesemne ca am uitat sa definesc termenul, ei bine, sensurile oscileaza intre ceva ce atinge perfectiunea si statutul de concept imaterial, propriu doar lumii ideilor – asadar prin definitie idealul nu poate fiinta in lumea materiala si nu poate implini niste asteptari decat in abstract. Idealistul convins – este cel nefericit, crede in idealuri care ii sunt terfelite zi de zi, trece ca un vis frumos prin lumea asta hidoasa, sufera de fiecare data cand este insfacat de viata si mestecat intre falci, dar pentru el idealismul nu este un crez adoptat ad interim, ci constituie ceva la care se intoarce de fiecare data(mai puternic), desi plin de saliva scabroasa a vietii care l-a mai crantanit nitel. Este un martir, si printre toate neajunsurile, dincolo de amaraciune, vede in zare iluzia dupa care alearga, fapt care-l face un rebel fara cauza. Din exterior poate parea trist, pentru ca acestia sunt oameni care sufera, si de multe ori nu stiu nici ei ce ii nelinisteste si ce le strepezeste mintea, insa faptul ca, in ciuda rateurilor, nu renunta prea usor la idealurile lor cu pretul suferintei reprezinta tocmai trasatura pentru care merita admiratia.

Tenacitatea disperarii mi se pare de-a dreptul poetica, sunt oameni pe care iti vine sa ii strangi in brate pana ii omori. Idealistul interimar – e perfectionistul care si-a luat destule suturi in freza pentru a deveni cinicul perfect. A fost el ce-a fost idealist, dar dupa un mare soc, in loc sa imbrace uniforma militara sau haina de preot(subtil, nop?), priveste viata cu ciuda, pentru ca i-a demonstrat ca idealurile absolute sunt iluzii si l-a scarbit in asemenea hal incat nu suporta sa vada alti idealisti, de aceea incearca deliberat si sistematic sa le strice cheful si sa-i ameteasca prin deturnari de sens, caci se simte atacat cand observa ca mai sunt destui ce n-au renuntat inca. Este un suflet schilod, care sufera la randu-i la fel de mult ca idealistul convins. Cam asa vad lucrurile, totusi acest gen de discurs mi se pare lacunar si imprecis, s-ar putea sa revin cu unele completari. Considerati ca persoanele idealiste sunt nefericite? Se spune ca acestea traiesc intr-o lume perfecta, a lor, diferita de realitate. Dupa ce iau contact cu realitatea, visul se spulbera intr-o secunda, lasandu-i fara nici un punct de sprijin. La "Song of the day" am pus si o melodie reprezentativa, zic eu. ^_^