May 15th, 2010 | 
Author: 
Mersul ei era calm si leganat. Mi-a facut cu mana de la distanta. I-am zambit desi stiam ca nu avea cum sa ma vada. Imi placea Aniko, dar oare putea ea sa alunge suferinta si sa umple golul rece lasat de Diana?
-Ce faci? s-a apropiat sprintena si s-a asezat direct pe banca. E foarte cald afara, de ce nu mergi pe o banca la umbra?
-Ah, da…ma gandeam sa fac asta, dar te-am vazut venind si am vrut sa te astept aici. Cum a fost azi cu cei mici? Invata repede sa se joace frumos cu clapele pianului?
-Cum sa nu? Sunt minunati! Ar trebui sa vii odata sa-i vezi. Pentru fiecare din ei pianul e un joc frumos, un joc care ii ajuta sa se relaxeze, sa creeze, sa invete. Unul dintre ei e adorabil. Azi mi-a adus o floare din gradina lui. Mi-a spus ca vrea sa se casatoreasca cu mine cand se va face mare. Se uita cu ochii lui alungiti si expresivi la mine si astepta parca sa-i promit ca asa se va intampla. I-am zis atunci ca eu il voi astepta, dar ca atunci cand va fi el mare, eu voi fi deja batrana si ca nu o sa ma mai placa. Se uita neincrezator la mine. Cred ca l-am derutat ca nu a mai spus nimic. O ora mai tarziu n-am mai gasit pe birou floarea de la el. Cred ca s-a razgandit si a luat-o inapoi.
-Foarte putin, dar ei ma ajuta sa regasesc universul copilariei si sa il retraiesc prin bucuria si inocenta lor, spuse ea uitandu-se fix in ochii mei, incercand parca sa vada dincolo de ei. Stiam atunci ca astepta sa-i spun si eu ceva, dar eram atat de derutata de cele intamplate mai devreme incat i-am dat un raspuns sec, lacunar…
-Eu…Eram mereu tacuta. Imi placea sa ma joc singura. Aveam prieteni, doar ca…deseori voiam sa stau departe de ei. As vrea sa pot sa-mi amintesc mai multe de atunci, dar timpul mi-a acoperit amintirile cu uitare.
Moment de tacere. Amiko parea obosita. Si totusi oboseala nu putea umbri deloc chipul ei si nu putea lua sclipirea ochilor ei oricat ar fi incercat. Incepuse sa adie un vant uscat, de vara secetoasa. Nu mai vazusem strop de ploaie de ceva vreme si pamantul gemea de sete. Ma gandeam la Diana, la Teo… si nu stiam cum viata banala pe care o avusesem inainte de a-i cunoaste a devenit dintr-odata un tumult al nelinistii si durerii.
-Si..esti indragostita? m-a intrebat Amiko, incercand cu cea mai nepotrivita intrebare sa rupa tacerea care se asternuse. Mi-am intors privirea si am incercat sa-mi stapanesc lacrimile ce parca voiau sa navaleasca si sa-mi inunde privirea.
-Nu stiu, Aniko… si in acel moment am simtit dorinta puternica de a o saruta. I-am surprins privirea fixa, m-am apropiat de ea, i-am atins usor buzele cu mana si am sarutat-o…sarutul ei avea gustul dulcetei de trandafiri. S-a oprit dintr-odata, s-a uitat cu o privire glaciala in ochii mei, vrand parca sa-mi spuna ca nu trebuia sa se intample asta. S-a ridicat si a plecat cu pasi grabiti. M-am uitat pe locul unde acum cateva secude era ea…isi uitase o agenda care probabil nu-i mai incapuse in poseta.
Nu voiam sa ma gandesc de ce am sarutat-o pe Amiko, nu voiam sa ma intorc acasa sa il vad pe Teo cum se preface ca e totul in regula si eu sa-i fac jocul nefiind in stare sa-i ascult durerea si nelinistea. Nu stiam unde sa merg si cu cat ma gandeam mai mult cu atat mai pierduta ma simteam. Daca atunci as fi murit ar fi fost cel mai bun moment. Dar gandurile astea de moarte trec repede, mereu spui ca atunci ar fi fost momentul potrivit dar niciodata acum. Ne e frica de ceea ce nu cunoastem desi s-ar putea sa fie mai bun decat siguranta pe care ne-o da cunoscutul. Era aproape 17:30. Sergiu trebuia sa fi fost inca la librarie. Desi programul se termina la 18:00, el mereu sta acolo pana seara tarziu. Am luat agenda lui Amiko si am pornit spre librarie. Pe drum mi-am amintit ca nu apucasem sa mananc nimic si m-am oprit la un fast food sa-mi iau un hamburger.
-Ce faci aici? De ce nu esti la librarie? …vocea imi parea cunoscuta, dar nu voiam sa ma intorc sa vad cine e, desi stiam. As fi vrut sa ma prefac ca nu am auzit nimic, ca nu sunt eu, ca nu eram acolo. M-am intors si l-am vazut pe Teo, zambitor si binedispus ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Ca si cum nu era el bruta de mai devreme. As fi vrut sa-i strig cu toata puterea ca am vazut totul, ca scena de mai devreme avea sa-mi umbreasca multe nopti constiinta, dar asta insemna ca trebuia sa incerc sa-i ascult pasul, sa ma prefac ca-mi pasa si nu eram inca pregatita pentru asa ceva. Tineam mult la Teo si nu puteam sa-l ascult acum cand inima si sufletul meu erau goale si suferinde. Aveam sa discut cu el cand ranile mele aveau sa se vindece si as fi fost pregatita sa ma daruiesc lui.
-Ah, am plecat mai devreme de la librarie. Sergiu avea treaba azi cu mama lui si a inchis mai devreme. Tu ce faci? De ce nu ai mers direct acasa. Era mancare pregatita de mine de dimineata
-Da stiu, dar voiam sa ma mai plimb si in plus in noaptea asta am ceva treburi de rezolvat. Sa nu ma astepti ca am sa vin inapoi maine la amiaza…
Nu l-am intrebat ce treaba are. Probabil daca voia sa stiu mi-ar fi spus el. Si nu imi era dator cu nicio explicatie. Teo omorase un om, schingiuise o tanara in timp ce faceau amor si eu nu eram capabila sa-i ascult si sa-i alin suferinta si tumultul durerii.
-Trebuie sa plec…i-am promis lui Aniko ca iesim la o cafea dupa ce mananc. Nu am asteptat sa mai zica nimic si am plecat grabita. Nu stiam unde sa ma duc. Nu mai aveam dispozitie sa merg inapoi la librarie si dintr-odata nici camera mea nu parea ca imi poate oferi confortul de ieri. Eram mai singura si mai disperata ca niciodata. Aniko trebuie ca ma ura, Teo avea probleme si nepasarea mea il transformase intr-o fiara si Diana..Diana cine stie ce facea acum? Pe cine tinea acum de mana si cui ii spunea cuvintele care odata rostite aveau sa ramana gravate adanc in suflet? Oh, Diana… de ai fi aici, inima mea ar bate in ritmul vietii si suflarea mea nu ar fi oftatul mortii… Ma stingeam in fiecare zi prefacandu-ma ca traiesc si ma minteam spunandu-mi ca oricum ar fi, intr-o zi toate astea vor trece…
Posted in Cum am omorat-o pe Diana
Se salveaza...
Hei. Mi.ai lasat acum mult timp un comment cu un schimb de link. Iarta.mi intarzierea, dar eu te pun in blogroll, caci imi place blogul tau. Iar ideea cu buybooks e grozava, cred ca am sa fac si eu, daca am timp. Multumesc mult. Ai grija de tine.
imi place melodiaaaa astaaa
Buna.
Acum, am luat cu un coleg de camera Vampire Diaries (volumul 1) si ma chinui s-o termin, dar nu stiu daca voi lua si volumul 2 (povestea nu e aceeasi 
)
1. Mi-a placut mult formularea “schingiuise o tanara in timp ce faceau amor”, insa sigur ai gresit cu ceva in “Aniko trebuie ca ma ura”.
2. Commentul tau a fost primul pe blogul meu, insa, cum am scris si acolo, ma uit la Vampire Diaries de prin februarie, deci inainte sa postezi pe questioare.com
3. Multumesc pentru invitatia pentru carte, dar nu prea citesc. Citeam mai mult in liceu cand eram “obligat” la romana, sau inainte sa am PC
fiind nouă la tine acasă, am de recuperat. din câte am observat, postările de genu’ fac parte din ceva roman, nu ?! mâine siiigur voi fi la curent cu povestea Dianei
)
( studentă la filo, uau, tare !
@Alex`andra: – e o un semiroman asa. momentan in stadiul de proiect. experimentez pe blog, sa vedem ce iese.
S-a cam speriat Aniko. Are nevoie de timp.
@Alecs, din cate stiu eu, e foarte corect “trebuia ca ma ura”, exista expresia asta.
@srumfito, foarte frumos scris, urmaresc fiecare “capitol” si iti admir stilul in care scrii. Apropo, daca nu e cu suparare, cat ti-a luat pana ai terminat articolul? Ma bate si pe mine gandul sa ma apuc de scris proza, poate ca intr-o buna zi o sa-i dau curs.
PS: Mi-a amintit piesa de requiem for a dream, in seara asta la el ma pun, din nou.
Experimentezi cu unguroaice scufito? Heh, sper sa nu fie doar in roman, pune mana pe una “live” si-ti va fi muza perfecta. E diferenta maaare intre “oh Doamne” si “jaj Istenem”, desi inseamna acelasi lucru…
Requiem for Aniko!
ţi-am spus că mă întorc şi că recuperez
îmi place munca ta, scrii frumos şi am observat că ai o obsesie cu cuvântul “ludic”
God, ma obsedeaza melodia asta de mor! Mor si inviu! mor si inviu!
fain post si ce mai melodie….super mi-a mers la casa sufletului
pwp maxim.
Te vei indragostii de Aniko?