March 8th, 2010 | 
Author: 
Da, ma gandeam la mine. La motivele mele pentru care nu as mai vrea sa continui blogul. Inspirata din postul Tomatei, m-am gandit de ce m-as lasa de blog. (momentan nu ma bate niciun gand necurat in legatura cu asta, dar daca va disparea vreodata blogul subit sa stiti cam care ar fi motivele. Bine, uneori mai "dispare" si din vina celor de la hosting, deci nu va panicati 
)
1. De cele mai multe ori scriu pentru altii. Da…la inceput scriam foarte rar (maxim 5 ori pe luna) si atunci scriam ce imi trecea prin cap. Nu ma gandeam niciodata daca postul respectiv va fi pe placul cititorilor mei. Bine, cei 20-30 unici pe zi de atunci nu se compara cu cei ~750 de acum, dar parca atunci obligatia era mai mica, pretentiile mai mici etc. Bine, sunt momente si acum in care ma apuc sa imi descarc frustrarile aici. (chiar daca posturile mele supara neintentionat alti bloggeri-vezi postul despre "Religia in scoli").
2. Uneori postez din obligatie. Daca la inceputul blogului frecventa posturilor era mica acum incerc sa postez cate ceva in fiecare zi. Cum ideile sunt limitate nu toate articolele/postarile sunt calitative. Sunt constienta de asta, dar daca nu postez ceva consistent incerc macar sa fie ceva amuzant. Daca ar fi dupa mine as posta un articol la 3-4 zile. Dar stiu cat e de aiurea sa intri pe un blog si sa vezi ca nu mai are ceva nou de o saptamana si tot intri in fiecare zi sperand ca a mai scris ceva nou…pana cand te lasi pagubas.
3. Feedback-ul nu e intotdeauna calitativ. Mi se intampla sa scriu un articol din tot sufletul si sa nu primesc un feedback pe masura. Foarte rar, dar se intampla. Fie ca nimeni "nu-i pasionat", fie din comoditate. Din fericire lucrul asta nu se intampla frecvent pentru ca voi, cititorii si comentatorii fideli ai blogului, sunteti niste draguti, destepti, informati si toate cele. Si ma mandresc cu voi si va iubesc mult. Da, da…nu`s doar vorbe. Daca o sa renunt la blog de voi are sa-mi fie cel mai dor.
4. Imi ocupa timp. Desi comparativ cu altii nu petrec asa mult timp ocupandu-ma de blog, mie cele 2-3 ore pe zi mi se par multe. Pana postez, pana verific comentariile, dau accept celor noi, intru la voi pe blog sa vad ce ati mai postat, raspund la comentariile de pe blogul meu, postez comentarii la voi, raspund la mailuri…si uite asa trec zilnic 2-3 ore. Acum n-o sa ma plang ca cine stie ce lucruri marete as fi facut in timpul respectiv pentru ca fac ceva ce imi place. Momentan. Dar s-ar putea ca intr-o zi sa ma plictisesc si sa nu mai fac toate lucrurile astea cu aceeasi placere cu care le fac acum. Atunci sa stiti ca o sa gasiti la adresa asta o pagina alba cu un mesaj de la revedere. Haha, tragic, stiu.
5. Intimitatea. Desi pe blog incerc sa postez articole cat mai impersonale, nu-mi iese de fiecare data. Asa cum am mai zis incerc sa vad blogul ca pe un loc unde sa-mi vars nervii si frustrarile, bucuriile si nefericirile. Dar uneori e ciudat sa ajungi la scoala si sa vrei sa povestesti o intamplare si colegii sa iti zica "stim, am citit aseara pe blog". Asta e ca in gluma aia cu bloggerul care merge la spovedanie si parintele ii zice "stiu fiule tot, am citit pe blog". Ma rog, mie imi plac mult blogurile personale, imi place sa le citesc si daca si bloggerul respectiv are un stil frumos de a relata, deja m-a cucerit. Eu insa n-as putea sa imi ofer viata, gandurile, emotiile pe tava oricui intra aici sa ma citeasca. Abia daca impartasesc cele mentionate cu cativa prieteni… Mereu mi-a fost greu sa vorbesc despre mine si d-asta si blogul are uneori o nota rece si impersonala. But I`m working on that.
Acum sa va intreb pe voi…daca ar fi sa renuntati la blog, care ar fi motivele pentru care ati face-o?
Posted in 
Tags: 
Se salveaza...
Nimic si nimeni nu-i perfect! Si, totusi, suntem mereu in cursa aia de atingere a perfectiunii…cateodata ne iese si ajungem sa fim atat de aproape si alteori nu ne iese…Nu-i un capat de tara ca nu poti sa transmititi exact ceea ce vrei sau ca nu se intelege ceea ce vrei tu sa zici sau ca…Incearca sa te gandesti cum ar fi ziua ta fara sa blogaresti, sunt sigur ca ii dedici blogului ceva timp…la inceput ai putea sa umpli timpul ala cu altceva, dar…Pana la urma blogul exista numai daca vrei tu…so, ca sa inchei apoteotic : what we do in life echoes in eternity…
sanatate…
Eu cred ca daca vrei sa renunti la blog nu trebuie sa dai explicatii
exista oameni din astia ”stiu cat e de aiurea sa intri pe un blog si sa vezi ca nu mai are ceva nou de o saptamana si tot intri in fiecare zi sperand ca a mai scris ceva nou…pana cand te lasi pagubas.” ?!
hmm. lipsa ideilor probabil. sau lipsa de timp.
@klubbingman: da, exista. eu, de exemplu. sunt multe bloguri care imi placeau dar la un moment dat tot intram zi de zi sa vad daca au scris ceva nou …si nimic. asa ca ce rost mai are sa intru?
e treaba ta ce vrei sa faci cu acest blog si nu trebie sa dai explicatii
Cel mai probabil din lipsa de timp si in momentul in care ma plictisesc. Sigur, asta depinde de tipul blogului. Eu nu cred ca m-as plictisi vreodata de al meu asa ca ramane doar varianta din lipsa de timp. Te pup si felicitari pentru blog. Si mie nu mi se parea ca ai ton impersonal….
(W) 
Foarte bun articol , Strumfito ! Felicitari. Dar sa nu te lasi de blog ….ca e de rau
Despre ultimul punct..cred ca e normal sa pastrezi unele chestii pentru tine…nu cred ca e blogger care a scrie absolut tot pe blog.
P.S. La multi ani! Azi de 8Martie.
Dar uneori e ciudat sa ajungi la scoala si sa vrei sa povestesti o intamplare si colegii sa iti zica “stim, am citit aseara pe blog”.
Hahaha, exact asa am patit eu
. Am inceput sa-i povestesc ceva unui coleg, la care el ma intrerupe: aa, stiu, am citit pe blog. 
Chiar daca nu esti obligata sa dai explicatii…sa sti ca mult apreciaza chestia asta…faptul ca ai abordat aceasta tema e foarte ok……
De 8 Martie senin,
Intr-un cadru anonim
Primavara a sosit
In al iernii asfintit.
Primavara-n suflet iti doresc …
2-3 ore pe zi e rezonabil ca timp consumat. orice depășește asta devine serious stuff – și se justifică doar dacă îți aduce profit material
scriu pentru ca-mi place, asta conteaza si este cel mai important.
da’ din cauza ca atunci cand imi place ceva, si vreau mai mult de la ceva-ul ala, devin al naibii de ambitios. asa mi se pune pata.
daca mai tii minte, blogul meu vechi, l-am inchis dupa vreo 4 luni. pentru ca nu-mi aducea vreo satisfactie, citit de colegi, prieteni, si mai stiu eu ce oameni intrati din greseala de pe google. nu stiu. si-acum am deschis blogul asta nou, in speranta ca o sa ajunga ceva. si sa speram !
@camil: asa cum spune si imaginea…daca ajung sa va plictisesc indeajuns sa ma platiti sa-mi inchid blogu`…
@copilfarasoarta: multumesc pentru urari. asemenea si tie (F)
@Bogdan: multumesc (B)
@nvinovat: mult succes cu noul blog… (Y)
(dar de unde problema asta, acum?)
Mă regăsesc în tot ce ai scris şi tu, dar mai cu seamă la punctul 3 – “feedback-ul nu e intotdeauna calitativ”- din punctul meu de vedere – niciodată calitativ – de fapt… mor de ciudă că cele mai multe comentarii le primesc nu pentru articolele serioase, care dezbat probleme de viaţă ci… la cele în care am trimis link-uri, lepşe sau alte bazaconii… acesta este un alt motiv posibil – acela de a te simţi obligat să dai înapoi ce ţi s-a oferit fără să ceri – linkuri (pentru că sunt unii blogeri care nu scriu decât pentru a urca în nu ştiu eu ce clasamente) – recunosc, am tot pinguit şi eu, până am înţeles că dacă mai continuam aşa nu mai ajungeam să scriu nimic…
De ce as renunta la blog? Singurul motiv ar fi lipsa de timp…probabil.
P.s. Sper sa nu renunti prea curand Strumfito, ar fi pacat. Imi place stilul tau !
cine s-ar lasa dupa ce obtine satisfactii, fie ele si finaciare, de pe urma blogului?
As renunta cand nu mi-ar mai face placere sa scriu in el.
Daca ar fi sa renunt la blog, as renunta. Sfatul meu e sa revii la inocenta (adica posteaza cand simti ca nu mai poti tine in tine, mai rarut ca-i mai dragut) si sa nu ai mustrari de niciun fel. Cu asta filtrezi si vizitatorii… cine vrea sa te citeasca te citeste si de 2 ori pe sapt… nicio problema, si asta-ti va rezolva si commenturile (mai putine, si de calitate mai buna). Sau nu mai scrie decat in timpul saptamanii.
Fa cum simti.
Dupa mine, odata ce te-ai apucat de un lucru, indiferent ca aceste sa numeste blog, atata timp cat depinde de tine, il duci pana la capat. In momentul cand vrei sa renunti cred ca frumos ar fi sa le spui si celorlalti, sa nu-i lasi asa, cu ochii-n soare. In ceea ce te priveste, pai, n-ar fi pacat? Astenia de primavara probabil. Las’ ca trece, vine ea vara…
Te înţeleg perfect, Strumfi… numa’ că aşa cum a zis şi ‘mnealui mai sus, în cazul tău, ar fi păcat, mare păcat. Nu ar trebui să scrii niciodată din obligaţie, cui îi place cum scrii va reveni până va găsi iarăşi o nouă postare. Mult succes! (F)
Scrii frumos,nici vorba sa te lasi de scris,o sa mai revin sa te citesc…imi place! (F)
nu, nu ma las de blogging. tre` sa castig la roblogfest. nu stiu ce, dar trebuie
deci am sa va bat la cap sa ma votati.
vedeti ce ambitiosa sunt? am vise de preamarire si laude eterne. :-[
Strumfi, eu te citesc tot timpul. Uneori zambesc in sinea mea, uneori imi dai de gandit, uneori trec fugitiv peste articolele din categoria din obligatie pentru altii, uneori comentez, uneori nu ….
Eu sincer cred ca m-as lasa de blogging daca as ajunge sa scriu din obligatie si nu din placere (fara suparare sau cu referire la ce ai zis tu in post).
Si o sa continui sa te citesc …..
strumfy hugs pinguina (L)
Hello,
Cred ca lipsa de timp, am si avut o postare la mine pe blog in care comparam bloggerul cu un surogat.
Ştrumfiţo, cred că, înainte de a face un lucru, te gândeşti bine dacă îl faci sau nu. Dar dacă te-ai decis, atunci îl faci ca lumea. Dacă e decizia ta, nu văd de ce ar fi nevoie să dai socoteală. Dar, ca orice pe lumea asta, şi un blog se naşte, creşte, se maturizează, îmbătrâneşte şi moare. Chestia e să mori în picioare şi cu capul sus.
o sa renunt atunci cand o sa ma plictisesc de el…
iti ador blogu’
am si eu unul micut da nu e asa de cool ca al tau.
tine’o tot asa
Ai atins o coardă sensibilă (punctele 2,3 și 5). De exemplu, dacă nu scrii ceva nou pe blog nu e problemă. Cui îi place cum scrii se poate apuca de articolele mai vechi. Mă îndoiesc de faptul că toți cititorii au parcurs întreg conținutul unui blog.
subiect care sa ma atinga mai tare la coarda sensibila nici ca ai putea gasi. Am prostul obicei de a ma atasa de hobby-uri si alte chestii asa ca in veci n-as sterge blogul (poate n-as scrie din lipsa de timp), n-as sta fara motocicleta si nu mi-as neglija portocalul
(am eu unu aratos pe pervazhttp://questioare.com/wp-content/plugins/smilies-themer/kopete/shade.png)
Ce spui tu in articol, simt si eu de multe ori, mai ales timpul…dar din dorinta de a impartasi si celorlalti o informatie ce ar putea sa le fie de folos …nu fac asta. Oricum sunt convinsa cand la un moment dat, peste 3-5 ani, ne vom plictisi toti de atata blogging si o sa vrem sa ne retragem..undeva in cutiuta noastra..si sa facem ceva mai util cu timpul nostru, chiar sa ne traim viata..sa cunoastem oameni in real life, sa facem sporturi extreme, sa facem ceva cu adevarat important, …decat sa donez 2 euro pe internet sinistratilor, mai bine ma duc si ii ajut cu adevarat punand umarul la un dig sau ducandu-le lucruri.