Am primit acum ceva vreme o leapsa de la nevinovat pe care nu am apucat inca sa o onorez. Intai de toate vreau sa ii multumesc, e o leapsa simpatica si emotionanta. Asa cum spune titlul articolului trebuie sa vorbesc despre dorurile mele.

Simt ca leapsa asta nu am sa o pot face scurta si telegrafica, adica doar sa  le mentionez. Din  pacate insa,  lucrurile de care ne e dor ne lipsesc acum si cu greu ne putem aduna cuvintele din coltisoarele sufletului pentru a le reda intr-o forma simpla si frumoasa.

Sunt multe lucruri si persoane care imi lipsesc dar dintre toate cel mai mult simt lipsa verilor si a soarelui de altadata. Nu stiu daca ati simtit cum unele lucruri erau altfel odinioara. Zilele de vara de atunci erau cu mult mai senine si mai vesele ca cele de acum. Eram copil si prin ochii inocentei si cele mai adanci neguri ti se par mici umbre menite sa acopere doar putin lumina soarelui. Imi este dor de zilele cand ma trezeam doar pentru a ma desfata alaturi de camarazii de joaca cu fel si fel de jocuri care ne tineau afara pana noaptea tarziu.

Acolo m-am simtit poate vie cu adevarat; verile de atunci erau pentru sufletul meu un balsam delicios, iar anotimpul inocentei incalzea din belsug inima mea adesea incoltita de fiorii primelor iubiri si al idealurilor care pareau atat de usor de atins. Da, mi-e dor de atunci cand lipsa experientei de viata te facea sa crezi ca lumea e un basm in care binele invinge raul si oamenii drepti aveau sa fie fericiti pana la adanci batraneti. Adevarat, copilaria o ramura mereu verde care se agata cu incapatanare de sufletul nostru, insotindu-ne in fiecare pas al vietii noastre.

Mi-ar placea sa vad care sunt lucrurile care starnesc dorul in inima lui: Bogdan, Copilei Blonde, Andei, Rage Zizzou, RealBadPisy,  Alina, BadPisi, Roxy, Pinguina, Summer si oricine mai vrea sa ne impartaseasca un coltisor din amintirile sale.

19 Responses to “Imi este dor”