Tu, cititorule, te-ai intrebat vreodata "Cat de departe ai merge fara sa te uiti inapoi?" Ai putea sa faci asta? Sa pleci undeva fara destinatie, sa mergi pe carari nebatatorite de altii si sa nu te mai uiti niciodata inapoi; sa nu te gandesti niciodata la ce a fost, si nici la ce va fi, ci doar la ce este. Cine esti tu straine? Un calator prin marea vietii. Un pasager pricajit prin universul cunoasterii.Stii cine esti tu cu adevarat? Cat de bine te cunosti pe tine? Ce sa stii tu?
Tu nu stii, pentru ca ai uitat sa te mai intrebi. Esti prins in rutina, intr-o viata banala, al carui rost nu-l vei intelege niciodata pentru ca nici macar nu incerci. De fapt, tu intelegi multe, fie ca mergi la scoala si trebuie sa inveti, sa termini liceul/facultatea, fie ca mergi la serviciu pentru a castiga bani ca la vara sa mergi sa te distrezi pe rupte cu prietenii sau doar pentru ca ai acasa o familie de intretinut. Si mai stii ca duminica mergeti la discoteca, in club, la vreun gratar, intr-o excursie la munte, sau pur si simplu vei decide doar sa lancezesti in fata tv-ului/a calculatorului. Altceva nu mai stii, ai uitat demult sa te mai intrebi. Ai uitat. Ai uitat sa te uiti in jur, sa te intrebi ..lucruri. Orice.
Dar nu e tarziu, ca intr-o zi in loc sa mergi pe acelasi drum spre serviciu/scoala …sa schimbi directia, si sa mergi…spre nicaieri, fara sa te uiti inapoi, si sa continui sa mergi, sa vezi…cand ai sa te opresti? Cand ai sa incepi sa iti amintesti de ceea ce conteaza, atunci poate vei invata sa pretuiesti lucrurile care acum iti par atat de nesemnificative, lucrurile si oamenii aia pe care te-ai obisnuit sa-i stii mereu acolo, si sa uiti cat sunt de importanti pentru tine. Poate intr-o zi…vei merge, la infinit, si nu te vei mai intoarce niciodata. Vei continua sa mergi, si iar sa mergi si sa realizezi ca…nu mai e cale de intoarcere. Nu mai e, nu mai e..si tu mergi si mergi… How far? How far? How far? How far?







How far would you go without looking back? http://bit.ly/7xCzFb via @AddToAny
Uneori as pleca, nicaieri, fara destinatie, fara ruta, fara nimic. Si as merge pana mi s-ar toci bocancii. Fara privit in urma, doar cu lacrimi pe obraz si soare in fata.
what about, like for ever
Buna ziua , sunt administratorul mai multor websiteuri de succes si ma intereseaza un parteneriat cu websiteul questioare.com . Ma puteti contacta la adresa de email sitestiri@gmail.com dar va rog a specifica ce website detineti pentru ca primesc foarte multe emailuri pe zi. Astept raspunsul dumneavoastra. O zi buna in continuare.
How far? ’till the fucking bitter end
E asa de fain sa explorezi… insa nu cand ai lacrimi in ochi si fugi de ceva, ci cand explorezi pentru a-ti largi orizonturile.
Ca piesa a zilei de maine propun Saliva – I walk alone
far far away
O sa razi dar am facut chestia asta. Am mers fara sa stiu si fara sa ma intereseze incotro ma-ndrept. Bine..timpul m-a limitat, la sfarsitul zilei am revenit de unde-am plecat. Ce a ramas dupa o chestie de genul asta? O durere de burta cauzata de prea mult ras, am descoperit locuri geniale in care am revenit mai tarziu si nu in ultimul rand, au ramas clipe frumoase alaturi de ea
Poate cel mai important e ca am facut ce am vrut, cum am vrut, fara restrictii, fara intrebari gen "unde dracu merg???"! Pentru ca POT!
Eu am facut un drum lung… de pe care m-am intors.
Imi place sa merg fara vreo destinatie in minte, viata insasi pt mine e o astfel de destinatie…pana la urma urmei suntem ce gandim, ce facem si cateodata e bine sa te rupi de tot k sa stii dak merita sa te intorci… :kiss:
Poate ca unii dintre cititorii tai chiar au facut-o. Si poate ca nu s-au mai intors. Au ajuns acolo unde si-au dorit, chiar daca tinta era neclara. Sau poate ca inca merg, in speranta ca la sfarsitul drumului va fi ceva si pentru ei.
Din fericire, vorbesc din proprie experienta. Acum 5 ani am plecat, fara sa stiu exact unde trebuia sa ajung. Inca mai merg, dar, cu fiecare clipa, mai gasesc cate ceva din ceea ce-mi face placere si/sau mi se potriveste…
Cine isi mai pune acum intrebari?Nimeni..ne este foarte greu , dupa cum spui si tu nu mai stim sa apreciem lucrurile.
RT How far would you go without looking back? http://rt.nu/i2__lf
foarte frumos articolul…da as pleca fara sa ma uit inapoi
Cat mi-ar placea sa spun acum un NU crud. Sa fiu in stare sa te critic pentru lirica articolului doar pentru ca este lipsit de fundament. Dar nu pot spune nu la asta. Am plecat acum 2 luni din caminul ala sigur, de langa "responsabilitatea" mea de atunci, chiar si din Constanta. Am condus pana in Slobozia desi nu aveam pe nimeni acolo doar pentru simplul fapt ca in Slobozia nu fusesem niciodata. In mintea mea avea doar: cine sunt eu, ce cat eu aici? M-am intors totusi acasa dar eram altul. Reusisem sa ma gasesc tocmai acolo unde nu mai fusesem niciodata.
Cat despre tine strumphule, nu crezi ca ar fi timpul sa ne spui si tu pana unde ai ajuns pana sa iti faci curajul sa scrii asa articol? :whistle: