Atentie mama! Nu citi acest post, ce ti-am povestit tie e cu totul diferit.Inchiiiide pagina blogului, acuuum! Glumeam, haha. Serios acum, in-chi-de-o! Multumesc.
Mult timp am zis eu n-am sa fumez niciodata, m-au afumat destul parintii mei ca sa fac si eu acelasi lucru. Si chiar asa a fost, ca, vedeti voi, nu m-am apucat la varsta la care o face tot adolescentul 13-14 ani, ci cu cativa ani buni mai tarziu. Totul a inceput cand ieseam in parc cu una dintre prietenele mele (Metamorphesia e blogul ei). Ea deja incepuse sa pufaie cu ale ei colege de facultate prin camin, prin curtea upg-ului, eu inca ma tineam batoasa, nu, nu, nu si nu. Stiu ca eram pe la Sala Sporturilor si ne plimbaream, cand si-a cumparat ea un pachet Pall Mall lights mic,(btw, acum urasc aceste tigari, daca ar fi sa existe doar Pall Mall, m-as lasa de fumat instant!) din ala de 10 tigari, hah ce vremuri si cu pachetele alea…Si am zis…hai sa incerc si eu, un fum asa n-a omorat pe nimeni, doar n-o sa ma apuc din atata, nu? Ei bine rezultatul e ca de atunci fumez. Desigur la inceput tigarile erau rare, una doua pe saptamana si nici alea fumate cum trebuie. Si multa vreme mi-a luat pana cand am invatat si eu cum se fumeaza. Un an de zile pufaiam, cred ca era dependenta aia de gest: ajung in bar aprind tigara, ajung pe banca in par hop cu tigara.
Si au trecut de atunci cativa ani buni si eu am ajuns sa fumez zilnic 7-8 tigari, insa de cand cu angajatul mai putine ce-i drept, ca nu prea mai am cand. (sa zic din pacate sau din fericire?) Vorbeam acum ceva vreme cu Filozoful si am facut asa o statistica legata de fumatori. Se pare ca toti care fumeaza au in familie cel putin un membru fumator, iar cei nefumatori au crescut in familii in care fumul n-a fost la ordinea zilei. Asadar, replica mea expirata cum ca eu n-o sa fumez niciodata tocmai pentru ca ai mei fumau, n-a tinut prea mult. Pana la urma din familie iti iei obiceiurile si desigur din gasca de prieteni, dar mai greu. Am prieteni care stau langa fumatori 24 din 24 si nu au avut nici macar curiozitatea sa incerce. (aici il exclud pe Bogdan care a facut o pasiune in a mai trage cate un fum doua din tigarile mele – Vogue menthol aromat). Ideea e ca daca nu ai crescut deschizand geamurile sa scoti fumul afara din bucatarie, daca nu ai avut la indemana tot timpul pachete de tigari pe care sa le mirosi, e mult mai putin probabil sa te trezesti intr-o zi ca 'zbang-ia sa incerc si eu, mai frate'!
Voi cand v-ati apucat de tigari? Va mai amintiti de prima tigara? Si daca sunteti nefumatori, spuneti-mi, va rog, daca vreun parinte fumeaza.
V-am zis ca pentru mine ieri a fost luni? Ca week-endul care vine nu e week-end pentru mine? Asta pentru ca am avut doua zile libere in mijlocul saptamanii, de care fireste m-am bucurat, dar acum daca ma gandesc mai bine tot sambata si duminica e mai frumos sa stai acasa si sa lenevesti.
PS: O melodie pentru toti cei care urasc zilele de luni, in oricare zi din saptamana ar pica ele.
I don't like Mondays
Cum m-am apucat de fumat-…
Atentie mama! Nu citi acest post, ce ti-am povestit tie e cu totul diferit.Inchiiiide pagina blogului, acuuum! Glumeam, haha. Serios acum, in-chi-de-o! Multumesc. Mult timp am zis eu n-am sa fumez niciodata, m-au afumat destul parintii mei ca sa fac si…
Prima tigara si primul pachet l-am fumat la nervi, dupa o despartire. Era acelasi pachet de Pall Mall mic de care ai pomenit si tu! A fost o prostie, dintr-o prostie .. am realizat inca de atunci asta, insa-mi placea si nu m-am oprit pana acum ceva vreme!
eu cred ca n-are nici o legatura cu familia treaba asta. doar daca n-ai niste parinti care sa te indemne gen "hai tata sa tragem si noi un fum "
) in rest, pot sa zic ca ai mei fumeaza amandoi si eu n-am fumat niciodata
Primul fum mi l-a dat tata cand aveam vreo 6 ani pentru ca eram foarte curioasa si mi-a zis: "decat sa te ascunzi dupa blocuri sau cine stie pe unde sa iti incerci curiozitatea,iti dau eu macar sa-ti vad si reactia". Am tras un fum si am crezut ca mor,mi-au dat lacrimile,am tusit continuu si tata mi-a zis: "asa-ti trebuie! mai vrei?". Bineinteles ca n-am mai vrut,si multi ani am ramas la aceeasi idee..pana in clasa a8a (2007). Cea mai buna prietena a venit la mine cu un pachet mic de Winston si mi-a zis ca a invatat-o cineva sa fumeze. M-a servit,dar am refuzat. Apoi o priveam cum scoate fumul pe nas si mi se parea foarte misto
) asa ca am aprins si eu una. Si de atunci fumez doar la ocazii. In fiecare zi cand scot o tigara din pachet imi spun: "mama,ce ocazie buna ! ".
<span style="font-family:comic sans ms,cursive">Tatăl meu fumează de când mă știu (de fapt dinainte de asta). De câțiva ani buni (cel puțin 8 cred) fumează și soră-mea. Prieteni am mulți care fumează și din ei mulți au încercat să mă facă să trag și eu "măcar o dată". N-au reușit. Acum, eu întreb, ce-am pierdut?</span>
nu e asa de tragic.sunt de parere ca daca ai vointa poti oricand sa te lasi.
mai bine ne povesteai cu te-ai lasat! sper sa vad curand articolul asta….
Pai daca vrei sa te lasi nu e nevoie sa citesti un articol intreg … iti dau eu doua ponturi
1. daca renuntzi la tzigari nu te doare nicio parte a corpului, nici un organ
2. depinde doar de tine sa constientizezi ca toate crizele provocate de tzigari sunt doar in capul tau … daca s-ar inventa un medicament minune pe care sa il iei o singura data si sa te lasi iti zic cu sigurantza ca il vei amana daca nu la nesfarshit, cel putzin o saptamana
Fumez ocazional.. adica foarteee rar (un pachet la 3 luni, sau chiar mai rar….bine, poate o luna mai des..depinde). Eu ma pun la categoia "ne-", dar am fost apostrofata
Fac asta de cativa ani, si nu am simtit niciodata nevoia sa devina un obicei macar semi-constant! Tine doar de context la mine. Tatal meu a fost fumator, si am avut perioade cand incercam sa-l conving sa se lase (mai ales cand s-a inbolnavit). Insa aproape mereu fuma in balcon, asa ca in casa nu exista fumaraie! Nu tin minte sa fi avut vreo convingere puternica legata de pro sau anti fumat, din cauza lui! Doar ca judec logic si mi se pare o prostie sa te apuci din… prostie! Si sa continui…
Hmm.Din păcate eu m-am apucat de fumat mult prea devreme.Aveam în jur de 7 anișori și culmea,la mine în familie nu există fumători.Asta drept dovadă că te poți apuca de fumat chiar dacă cei din familie nu fumează.Anturajul s-a dovedit a fi de multe ori mai influențabil decât familia.Acum regret,evident, că m-am apucat de fumat.Am încercat de multe ori să le las dar fără succes.Și asta nu pentru că n-aș avea ambiție,dar să recunoaștem – sunt un drogat- .Asta pentru cei care spun că fumătorii nu sunt drogați.Ba sunt,dependenți de nicotină.La fel ca și în cazul dependenților de alte substanțe nocive (droguri) ,atunci când nivelul de nicotină din organism scade apare involuntar nevoia de o nouă doză.Și de lucrul acesta vă puteți da seama cu toții dacă veți încerca să nu fumați 3-4 zile,atunci când veți intra în "sevraj".Acum spre bucuria mea le-am redus numărul.Fumez cam un pachet la 2 -3 zile.Dar după mai bine de 18 ani de fumat avtiv am decis să le reduc pe cât de mult posibil în speranța că nu voi mai fuma.Brusc am încercat să le las dar fără nici un rezultat.
Nu am tras nici macar un fum, in conditiile in care ambii parinti sunt fumatori.
Prima data cand am fumat aveam 15 ani si a fost din pura curiozitate fiindca o vazusem pe vecina mea fumand. Mi-a oferit si am zis "De ce nu?". Niciunul dintre parinti nu e fumator, nici bunicii, absolut nimenea din familia mea. Deci exista exceptii
Cativa membri ai familiei au fumat mult timp. S-au lasat toti cand unul din ei a murit de cancer la plamani la 30 si ceva de ani. Eram mica pe-atunci, nu-mi amintesc sa fi fost fum de tigara in casa. Am incercat si eu, din curiozitate; am tras in total 7 pufuri in viata mea
) la vreo 3 ocazii diferite. N-am simtit nevoia sa continui. Pe langa frica de cancer, am avut si o infectie respiratorie nasoala 2 ierni la rand si m-as teme sa nu revina. In plus, daca m-as apuca, nu cred ca m-as putea limita la un numar "rezonabil" (desi chiar si 1 tigara face rau). Daca ma apuc de ceva si-mi place, nu ma pot abtine. PS: sunt la medicina 
Tot stagiul de respirator s-ar putea rezuma la: "NU FUMATI!"
eu fumez doar din cand in cand, cand sunt extrem de agitata si se intampla sa fie vreun fumator cunoscut prin zona, in rest nu
mama fumeaza mult si cred ca de fumatul pasiv sunt eu dependenta. daca merg cateva zile undeva cu aer curat, proaspat, "neafumat" ma simt tare ciudat, si parca mi-e iar bine cand ajung acasa si trag un…fum, asa, pe nas:))
cred ca e la fel de daunator, dar macar nu ma simt eu prost ca mi-o fac cu mana mea
Io de la vreo 16 ani am dat-o asa ca si tine, cate-o tigara la saptamana, alteori cate 3, insa progresiv incepand totul cu o tabara la mare am inceput sa fumez zilnic si uite-ma fumator mare care soarbe 6,7,8,9 ..hai 10 tigari pe zi, depinde. Se intampla sa nu fumez niciuna intr-o zi.
Mama si tata au fost si sunt fumatori. Ispita totala a venit de la un prieten pe jumatate arab
. Desi urasc fumul de tigara, mai exact urasc cand fumeaza altcineva si fumul vine catre mine sau imi intra in ochi, insa cand fumez eu..este perfect. Fiecare cu bubele lui.
oh, c'moooon , dudeeee!!! chiar trebuia să mă dai în gât aici cu fumatu' !
) you're evil ! 
şi eu doar am propus o simplă şi inofensivă ţigară , nu e ca şi cum ţi-aş fi băgat pe gât o:-)
fumez de pe la 12 ani acuma am 21, primii 3-4 ani e drept ca nu am fumat decat maxim 10 tigari pe zi, dar dupa bagam pachetu si ziua…in prezent fumez vreo 30 de tigari pe zi, ai mei au fost fumatori dar cand m-am apucat eu, niciunul nu mai fuma
Nu am fumat niciodata, nu am reusit sa invat sa fumez, nici macar gestul nu ma prinde, nu s-ar potrivi personalitatii mele, doar tata a fost fumator in familia mea, dar unul care s-a lasat destul de repede convins ca obiceiul e unul nesanatos si a renuntat cu multi ani in urma.
<span style="font-family: arial,helvetica,sans-serif"> mai interesant ar fi fost sa-ti povestesc cum m-am lasat de fumat…o secunda sa ma laud…a trecut deja un an, dar nici n am chef sa tin socoteala….bun, sa revenim…. m am apucat dintr o tampenieeee! dar ca sa rezum: aveam vreo 14 ani si una dintre colegele mele de clasa a inteles gresit de la o alta colega ( o adevarata telenovela)</span>
<span style="font-family: arial,helvetica,sans-serif">ca eu m am apucat de fumat si m a rugat sa o "invat" si pe ea! </span><span style="font-family: arial,helvetica,sans-serif">merit premiul I la prostie, asta trebuie sa fie cel mai …. motiv din lume pentru a te apuca de fumat…a stai…mai e ceva…eu eram o tocilara iar ea facea parte din grupul vesel …. stupid me!!! </span>
eu am 16 ani si prima tigara fumata a fost la 15.. eram cu prietena mea in curtea scolii, toamna frumoasa putin racoroasa..vreme senina..ce mai, perfect pt a sta in grup si a pufai.
eram cu cativa colegi fumatori si ne-au intrebat daca vrem o tigara. am zis nu, dar fiindca eram cam suparate pe nu mai stiu ce, a doua pauza am facut rost de o tigara si ne-am pus amandoua s-o pufaim..nu fumam noi cu adevarat pt ca nu trageam fumul in piept, a fost de fitza.
de atunci am mai pufait doar o data tot cu prietena mea si atat. evident nu am ramas dependenta si am dat uitarii acea zi
la mine in familie nimeni nu fumeaza si n-a fumat vreodata, sunt crescuta cu bazele unei educatii anti-fumat si sustin campaniile anti-fumat…prietena mea are cateva rude care fumeaza dar amandoua ne-am hotarat sa nu mai fumam niciodata
parintii mei au fost fumatori toata copilaria mea si mereu am stat printre fumatori insa eu n-am avut curiozitatea sa incerc
Ai mei fumau. Amandoi. Tata s-a lasat intre timp si acum fumeaza doar mama. Ah, fumeaza si fratele meu mai mare. Prima data am fumat intr-o excursie in clasa a 8-a. Apoi fumam o data la o luna. Intr-a 9-a, fumam ocazional, seara cand ieseam in oras. Apoi, in vara am inceput sa fumez cate 5-6 pe zi. Si din vara am tinut-o tot asa. Chiar acum vreau o tigara si nu am
. Fac ca toate trenurile 
).
Eu zic sa te lasi. Eu am fumat vreo 15 ani insa m-am lasat de vreo 7 si sunt foarte multumit. Si nu neaparat din cauza banilor cat mai ales din cauza faptului ca eram nevoit tot timpul sa le cumpar (eram stresat tot timpul cand nu aveam tigari).
<span style="font-family: comic sans ms,cursive"><span>buna ………. primul fum l-am tras in clasa a 7 cu vara-mea si niste colegi de clasa , dar nu cred ca am fumat corect. 3 luni nu am mai auzit de tigari pana intr-o zi cand prietena mea cea mai buna cu 2 ani miai mica mi-a spus ca fumeaza si cand am venit de la scoala am lat o tigara de la mama si m-am incuiat in baie am fumat o tigara pall mall ji apoi m-am simtit ametita probabil ca am fumat prea repede
</span></span>
Mama a fumat… de când eram mici de tot, cu pauza de 3 ani când s-a născut sora mea mai mică… bine… avea perioade. Uneori fuma și un pachet pe an (ca acuma), când avea perioade proaste fuma și un pachet pe zi.
Eu și fratele meu suntem cei mai teribili nefumători. Fratele meu aruncă și la prieteni pachetele de țigări dacă le fete și eu am faima de leșinătoare de la fum de țigară deși propriu-zis n-am leșinat niciodată.
Din ce motiv m-am apucat? Hmm,a fost doar pura curiozitate,si nu am fost influentata de absolut nimeni. Aveam vreo 15 ani cand am incercat si de atunci trebuie sa recunosc ca mi-a placut prea mult si inca imi mai place. Stiu ca dauneaza,dar nu m-as opri,nu pentru ca nu pot,ci pentru ca nu vreau.
***prima prima prima tigara a fost pe la 6 anisori,dar atunci nici nu imi amintesc daca am aprins-o cu adevarat sau doar o tineam in gura
Si da,ambii mei parinti fumeaza,dar am fost crescuta inca de mica cu ideea "NU FUMA,NU E BINE bla bla"
Mama a fumat… de când eram mici de tot, cu pauza de 3 ani când s-a născut sora mea mai mică… bine… avea perioade. Uneori fuma și un pachet pe an (ca acuma), când avea perioade proaste fuma și un pachet pe zi.
[...] de fumat. Da, știu mama că și tu-mi citesti blogul, și că ai aflat mult mai târziu despre nefericita mea îndeletnicire, și, mai rău, că încă îți zic că vreau să mă las. Adevărul e că… [...]