NOKIA C7

Ce mi-a placut:

In primul rand m-a atras aspectul lui. E un telefon cu stil, subtire, finut. Marginea este argintie, colturile rotunjite, conferindu-i un plus de eleganta. M-am impacat foarte bine cu butoanele de pe lateral care ofera accesul rapid la marirea/micsorarea volumului si la blocarea/deblocarea ecranului. As zice ca e un telefon facut pentru femei. Pur si simplu imi e greu sa-mi imaginez un barbat butonand un Nokia C7. M-am inteles bine si cu touchscreen-ul fiind incredibil de sensibil si receptiv, aplicatiile deschizandu-se rapid, bineinteles sistemul de operare, procesorul si functia de multitasking facand usoara deschiderea lor simultana, fara sa fie vreo problema in alternarea informatiilor de la o aplicatie la alta.

Mi-a placut ovistore de unde poti downloada tot felul de widget-uri pentru retele de socializare, melodii, jocuri. Sa stai o zi intreaga acolo si tot nu ai putea sa te plictisesti. Am instalat si opera mini pentru o mai buna navigare pe internet. Acest browser special configurat pentru telefoane, ne ajuta pe noi sa nici nu simtim ca am plecat din fata laptopului, paginile web avand acelasi aspect si rapiditate in incarcarea informatiilor.

Bineinteles ca nu se putea sa nu testez si camera de 8mp si filmarea in HD. Zicala conform careia telefonul tot telefon ramane, in sensul ca niciodata calitatea pozelor facute cu un telefon nu o va egala pe cea a celor facute cu camera foto era clar valabila pana ca smartphone-urile sa fie cu adevarat smart. Cei 8mp si rezolutia mare, pozele clare si autofocusul impecabil sunt dovada clara ca traim intr-o epoca in care telefonul viitorului va fi o mixtura perfecta intre camera foto, camera video, mp3 player si laptop. E un accesoriu care inglobeaza cu succes toate functiile mai multor aparate tehnice.

Ar fi putut fi mai bine:

Ce nu m-a incantat atat de mult a fost faptul ca meniul telefonic e tip lista. Mi-ar fi placut ca aplicatiile si functiile sa nu apara doar listate ci si sub forma de iconite. Adevarat, desktop-ul e foarte permisiv din acest punct de vedere, te lasa sa iti pui pe el aplicatiile preferate, facandu-ti accesul la ele mult mai rapid, dar totusi mi-ar fi placut sa descopar prin setari si functia prin care as fi putut sa trec de la meniul tip lista la cel cu iconite. Sper insa ca optiunea exista si ca nu am gasit-o eu.

Un alt lucru unde s-ar mai fi putut lucra e sensibilitatea acceleratorului. Daca il tii pe verticala desktop-ul, normal, sa fie pe verticala, iar pe orizontala sa se schimbe doar cand telefonul e in pozitie orizontala. Din pacate se intampla ca telefonul sa fie doar putin miscat/balansat si ecranul sa se mute rapid cand pe verticala cand pe orizontala.

De asemenea am observat o mica dificultate in conectarea la retelele wireless. Le detecteaza cu usurinta insa uneori nu reuseste sa se conecteze la ele, desi retelele nu sunt securizate. Pun insa acest lucru pe seama semnalului wireless slab al retelelor respective.

Per total cele 4 zile petrecute in compania lui Nokia C7 au fost o experienta interesanta. Ramasesem cumva cu ideea preconceputa ca Nokia a cam pierdut startul in materie de Smartphone-uri dar m-am convins ca nu e deloc asa si ca tehnologia Nokia e inca o forta gata sa faca fata provocarilor aduse de concurenta.