Vă ziceam acum câteva zile că am să vă împărtăşesc câteva detalii despre serialele coreene cu care îmi ocup timpul de câteva săptămâni încoace.
Ţin să menţionez că durata unui episod este de 1 oră. Adică nu 20 sau 40 de minute cum sunt în general serialele americane. Am urmărit acum un an unul britanic (Being Human) care la fel, avea episoade cu durata de 60 minute.
Autumn in my heart sau Endless Love sau Autumn Tale. Serios, e cunoscut cu toate cele trei denumiri. Eu l-am găsit cel mai des pe torrente cu "Autumn tale", dar aşa cum ziceam şi celelalte denumiri sunt destul de populare.
Serialul are 16 episoade şi spune povestea a două familii care îşi cresc reciproc, fără ştiinţă, până la vârsta de 14 ani fiicele. Greşeala se datorează micului Joon-Suh lăsat nesupravegheat în camera cu bebeluşi schimbă între ele bileţele celor două fete. Peste ani la o analiză de sânge părinţii lui Yoon-Suh află că fiică lor nu e de fapt copilul lor natural. Yoon-Suh află şi profita oarecum, lasandu-se în voia sentimentelor, şi se indragoseste de 'sora' lui vitregă. Încă dinainte de aflarea veştii între cei doi exista o atracţie nefirească între doi fraţi.
Cei doi sunt din ce în ce mai apropiaţi, însă atât Joon-Suh cât şi părinţii lui îi ascund lui Eun-Suh adevărul, până într-o zi când părinţii nu mai rezistă psihic la chemarea sângelui şi pornesc în căutarea fiicei naturale. Cautarea nu a durat mult, deoarece doar inca o fata din comuna fusese nascuta in aceeasi zi si acelasi an cu Eun-Suh. Cele două fete se cunoşteau, fiind în aceeaşi clasă. Shin-Ae, cealalta fiica, locuia într-o baracă împreună cu mamă ei, iar aflarea vestii ca de fapt e fiica de oameni bogati, se muta la ei, in camera lui Eun-suh, cerandu-si cu ardoare drepturile si făcând-o pe Eun-suh ca in fiecare clipa să se simtă în plus. După numeroase deliberări si cautari de soltutii, s-a decis ca familia lui Yoon-Suh impreuna cu Shin-Ae să se mute o vreme în SUA. Eun-Suh rămânand astfel să locuiască cu mama ei naturală.
După 8 ani în care cei doi fraţi au pierdut legătura definitiv, fosta ei familie împreună cu fratele ei se întorc în Coreea. Cei doi se regăsesc şi încep să-şi dezvolte sentimentele începute în adolescenţă şi trăiesc o iubire pasională ascunsă şi neîmplinită. Neîmplinită în sensul că "we only love each other with our hearts", şi da, pe bune, tot serialul nici măcar nu se sărută! Ar fi putut trăi o viaţă din momentele frumoase petrecute împreună, din amintirile de altădată şi din iubirea lor sinceră dacă Eun-Suh nu ar mosteni boala de care murise tatăl ei înainte ca ea să se nască.
Un serial care pe mine m-a impresionat profund, şi nu neapărat prin poveste ci prin imagistică, naturaleţea cu care actorii interpretează personajele, coloana sonoră pe care o am pe repeat de câteva zile. E o mare diferenţă, vă zic, între serialele americane şi cele asiatice. În cele americane parcă se spun aceleaşi glume, parcă se dezvoltă aceleaşi poveşti spuse altfel, actorii nu transmit nimic, in timp ce productiile asiatice sunt profunde, sunt sincere, nu poţi să te detaşezi şi să priveşti ca un simplu observator, treci de la o stare la alta trăind dramele fiecărui personaj. Râzi odată cu el, plângi odată cu el, şi asta e un sentiment pe care greu mai reuşesc sa-l transmita serialele americane.
Despre "Secret Garden", un alt serial… altădată. Promit să nu uit!
Trailer aici!!!
Vă pup şi nu uitaţi să fiţi cuminţi!
.png)
Partir (2009)
Speak (2004)
Abia dupa ce l-am vazut si am citit despre el am aflat ca filmul e adaptat dupa un roman de-al lui Kazuo Ishiguro. De Kazuo am citit "The remains of the day" acum multi ani si mi-a placut mult (poate am sa fac un post si despre cartea asta pentru ca merita). Ecranizarea nu am vazut-o inca, dar planuiesc s-o fac cat de curand. E mai ciudat la mine cu ecranizarile. Daca apuc sa vad filmul, parca n-as mai citi cartea. Daca citesc cartea, stiu cu siguranta ca filmul ma va dezamagi (eu mi-am imaginat-o intr-un fel, regizorul si actorii mi-o redau in alt fel si de aici apar inevitabilele conflicte de interpretare). Dar de ajuns cu taclalele, sa trecem la povestea filmului..jpg)
Am fost astazi sa vad "The Green Hornet" la 
Iaca ce-mi veni mie acu`… sa ma gandesc asa la trei filme despre care 3 sferturi din populatia planetei ofteaza din plamani cand discuta despre ele.
La început mă gândeam că va fi încă una din comediile stupide la care fie te întrebi de ce dracu ţi-ai pierdut timpul, fie te resemnezi încercând să adormi. Dar din fericire n-a fost deloc aşa. E comedie relaxantă care cumva mi-a adus aminte de comedia "Rat Race." "Dinner for Schmucks" relatează povestea lui Tim Conrad care pentru a primi o promovare trebuie să participe la cină organizată lunar de către şeful său. Până aici nimic ieşit din comun, dar dacă la cina respectivă trebuie să invite la rândul său un idiot de care şefii companiei să se amuze, se complică puţin lucrurile. Mai ales că acolo participă şi alţi angajaţi care, la rândul lor, invită şi ei 'gifted people'. 
