Archive for the ‘Personal’ Category

Am ajuns de cateva zile aici, dar asa cum v-am anuntat nu am inca acces la internet in fiecare zi. Acum de exemplu mi-am luat frumusel laptop-ul si m-am dus cu el in centru la Starbucks pen`ca aci au si wireless.

Vreau sa-i multumesc lui Geo ca s-a ocupat de blog in lipsa mea si sa ii urez muulta bafta la licenta pe care o are pe 28 iunie. Bafta Geo!
As vrea sa va povestesc in detaliu despre prima mea experienta cu avionul. Am avut emotii la decolare, nu stiam la ce sa ma astept si la fiecare miscare brusca a avionului simteam un gol mare mare in stomac si inima se facea miiiica. Dar dupa 20 minute m-am obisnuit si sunt convinsa ca atunci cand ma voi intoarce va fi cu mult mai usor.

Am facut cateva poze in avion unor questii ce nu puteau fi ratate (din pacate nu am descarcat pozele dar promit sa vi le pun data viitoare): un varstnic care manca cu patos o ceapa verde si un senvis imens cu parizer si in fata lui un cocalar veritabil care isi intinsese membrele inferioare pana pe partea cealalta incomodand cu nonsalanta stewardesele care se tot plimbau. Bineinteles, asa cum zice si Peter Griffin (Family Guy) nu puteau lipsi copiii mici care plangeau. Asa se intamplade fiecare data. Si nici de data asta nu putea fi o exceptie.

Cum a fost prima voastra experienta cu avionul?

Salutari din Cipru si imbatisari insorite ca am auzit ca a tot plouat in Romanica.

  Citeste mai mult »

Maine plec din tara. Doua luni. Prima mea calatorie cu avionul. Si prima iesire din tara, for that matters. Am emotii dar sper sa fie bine. Am emotii mai ales pentru avion. Am auzit povesti din experientele altora ca imi vor pacani urechile, ca imi va creste tensiunea ca va veni Bau Bau de dupa bagaje si va marai la mine… Mi se face inima miica miiica numai cand ma gandesc. Daca nu mai vedeti posturi scrise de strumfita, inseamna ca fie am naufragiat pe o insula pustie si am dat de Kate si Jack, fie ca n-am gasit niciun wireless de unde sa va scriu.(am vorbit cu un prieten care s-ar putea sa se mai ocupe el de blog, sa mai puna un articol, doua, in masura in care va avea timp, nu de alta dar ii bate licenta la usa si nu e o vizita tocmai placuta)

Eu sper sa nu se intample niciuna din cele doua, bine…sa-i vad pe Jack si pe Kate nu m-ar deranja, dar sa nu am wireless ar fi inuman! haha. Am sa va povestesc cu prima ocazie primele impresii, am sa pun poze, am sa va tin la curent cu tot ce se intampla. N-o sa zic ca imi va fi dor de Romania, pentru ca nu va fi asa, imi va fi dor de oameni dragi pe care n-o sa`i mai vad doua luni. Dar vor trece repede si cum e o experienta noua voi veni cu povesti calde numai bune de impartasit.

Sa aveti grija de voi, sa aveti o vacanta frumoasa sau un concediu linisitit, dupa caz.

Strumfita, cea fara esarfa, nu de alta, dar acum e cald. Si va mai fi.

Zilele astea a fost o caldura insuportabila. *Doamne, asa de dor de ploaie imi este…!*Si unde mai pui ca mai sunt si in sesiune. Numai chef de rasfoit cursuri sa nu ai pe vremea asta. Azi am mers la un examen, pe care l-am luat cu 9, *yay* (al treilea examen consecutiv pe care il iau cu 9, nu …nu ma laud, cred ) dupa care am zis sa merg la o serie mica de shopping. Mi-am cumparat doar haine albe. Intru in primul magazin care era super aglomerat si unde era Moartea care-si arata coltii:

-Pantaloni albi 3 sferturi aveti?

-Ce anume?

-Pantaloni albi.

-Poftim?!

Deja eram foooarte contrariata. Ori nu mai vorbeam eu coerent, ori vanzatoarea era surda. In magazin cred ca erau 50 de grade cu plus. Lume multa, abia te puteai misca printre rafturi. Mi-am adunat asadar puterile sa ii mai zic o data ce vreau. Mi-a aratat raftul cu pantaloni, m-am dus sa-i aleg insa nu avea marimea mea (26). Ma duc iarasi la ea:

-26 aveti?

-Caat?

-DOUAZECISISASE!

-Ah, da. Avem. Se duce vanzatoarea undeva in spate, sta vreo 5 minute care pentru mine au parut o crunta eternitate. Tineti minte de la mine, nu mergeti la cumparaturi pe caldura, ajungeti sa cumparati lucruri de care nu aveti nevoie, sa nimeriti masuri care nu vi se potrivesc intocmai. Asa am cumparat eu pantalonii albi nr 27, nu m-am mai dus sa-i probez, va inchipuiti probabil cata lume astepta la cabinele de proba. Asa ca i-am luat. mintenas, i-am varat in geanta si fuga spre autobuz ca tot Moartea se plimba si pe afara. Cand am ajuns acasa am observat ca erau cu un numar mai mare. Oh, well.. dar nu e o tragedie, ca au curea si imi vin chiar ok cat de cat. Is purtabili, cum s-ar zice.

In autobuz la fel, ingramadeala mare, mirosuri intepatoare, inabuseala si sufocarea suprema. Ce bine ar fi prins niste mijloace de transport in comun cu aer conditionat, oh da, dar stiu…deja visez la prea multe pentru tara noastra. Nu-i nimic, noi stam si suportam docili, ca si daca ne revoltam nu rezolvam nimic, se stie.

In alta ordine de idei, nu stiu cum sa va zic dar eu abia mai pot sa respir de la caldura de afara. Pe strada cel putin de vreo doua ori am crezut ca o sa lesin. Imi trebuie musai o palarioara sau o sapca alba. (/strumfita noteaza in carnetelul ei de must buy-uri).Tot din cauza caldurii infernale nu am pofta de mancare deloc, abia mananc un mar si un iaurt toata ziua. Cand sunt acasa fac dusuri scurte si reci din ora in ora, beau multa apa plata si incerc sa mananc multe salate, fructe si lactate. Din pacate in apartament nu am aer conditionat, asa ca…ma descurc si eu cum pot. Joi planuiesc o iesire la strand pentru o mai buna racorire. Cat imi doresc acum o ploaie… sa ploua, pic pic pic... mult asa, si sa tune si sa fulgere si eu sa stau in casa sub cearsaf si sa ma uit la filme.

Si ia ziceti-mi, voi ce masuri luati impotriva caniculei?  In ce masura v-a afectat pana acum? Aveti aer conditionat la serviciu, scoala, acasa? E o investitie care merita facuta? (am auzit pareri si pro si contra si de asta va intreb)

E 14 iunie trecut de ora 00:00. Acum fix un an de zile (tot pe la ora asta din ce imi amintesc) ma hotarasem in sfarsit sa imi fac blog, dupa ce Alex ma batuse la cap cateva luni bune. Primul meu post a fost o mini recenzie stangace a filmului "All the days before tomorrow" din 2007. Dupa care au urmat alte cateva mini recenzii de carti si filme. Initial imi propusesem ca blogul sa fie un spatiu unde sa scriu scurte impresii despre filmele, serialele si cartile pe care le-am vazut/citit si care desigur mi-au placut. Insa incet-incet am inceput sa abordez si alte teme si am vazut ca plac cititorilor (atunci formati doar din prieteni, fosti colegi, actuali colegi si alte cunostinte virtuale) asa ca….tanaaam…iata-ma aici!

A fost un an de blogging frumos, un an in care am invatat multe lucruri despre mine, am cunoscut oameni minunati, am participat la evenimente locale legate de blogging si social media,(unde am avut ocazia sa ii intalnesc pe Zoso si CodRosu, amandoi aflandu-se indiscutabil in varful blogosferei romanesti) am facut si ceva banuti din reclame si advertoriale si am convins la randul meu si alti oameni sa isi faca blog (doi dintre ei: Bogdan si Raluca)

Si pentru ca a trecut 1 AN…

Pana acum pe blog s-au postat 296 posturi si 6120 comentarii.

Blogul are 12 categorii (sunt afisate in sidebar) si 5 pagini separate (Despre Mine, Contact, Bune de Citit, Ia-ma la tine si Jocuri) si in prezent se afla pe pozitia 41 in Zelist. (cea mai buna pozitie fiind locul 32 undeva la inceputul anului)

In primele 3 luni nu am contorizat traficul, insa din toamna pana in prezent pe Questioare s-au ratacit 161.300 de omuleti. Unii din ei au gasit drumul inapoi aici, altii probabil ca nu, insa cert e ca zilnic sunt cateva sute care poposesc mereu in micul meu spatiu virtual, si carora vreau sa le multumesc frumos pentru asta.Desi probabil nu s-au gandit la asta, cei de la Verze si The "G" ne-au facut un cadou frumos (mie si blogului) cu doua  articole faine pe care le-au scris despre blog si pe care le  puteti citi aici. si aici. Multumesc!

Acestea fiind spuse, inca o data va multumesc ca ma cititi, ca unii din voi sunteti mereu prezenti cu cate un comentariu si ca in fiecare zi cand intru aici ma faceti sa ma simt ca acasa. Pe 21 iunie voi pleca aproximativ 2 luni din tara. Nu vreau sa fac din asta o veste proasta pentru voi pentru ca promit sa incerc sa scriu si de acolo, probabil nu la fel de des, dar in niciun caz nu o sa abandonez blogul.

La multi ani, Que Stii Oare! 

Acum doua zile cand am ajuns la facultate ma intampina Oana, un pic cam disperata, ca cica trebe sa ne alegem repede tema de licenta si profesorul ca nu mai sunt locuri libere pe la niciunul. Ei, na! Suntem anul 2, abia la anul dam licenta si altii deja s-au gandit la asta? Ce dracu? Cum dracu? Ei, uite tu draga strumfita, cum trebuie sa te gandesti rapid la o tema si la un profesor. In doua minute mi-a venit ideea! Tadaaam! John Fowles! Imi place de lesin autorul si cum eu vreau musai sa o scriu in limba engleza, e perfect. Bun, tot ce mai ramanea e sa mai gasesc si un  profesor care sa ma coordoneze. Si special m-am dus azi la scoala. Sa vanez profesori care vor sa coordoneze o tema de licenta pe un asemenea minunat autor. Ei, si ajung eu azi la scoala chitita pe doua profesoare. Si le astept la catedra si surpriiiiza! Nu mai aveau locuri.

Ei drace, ce e cu lumea asta? Mai avem un an si colegii mei deja si-au ales profesorii, temele? Am ramas eu ultimul prost din curtea scolii. Si nu imi ramasese decat o singura optiune. Profa de semestrul trecut de Istoria Literaturii Engleze. Am asteptat-o doua ore si se pare ca nu degeaba. Insa din pacate *broken heart*, nu poate sa ma coordoneze pe Fowles, si mi-a sugerat sa fac pe Paradise Regained a lui John Milton. (well, macar au amandoi acelasi prenume, haha, eu tot pe John Fowles o sa-l iubesc mai mult, uhhm) I-am zis ca nu prea imi place mie poezia dar pana la urma, asta e! E singura profa care mai coordoneaza lucrari in engleza si n-o fi asa de greu. M-oi descurca eu. Dar totusi, mai e UN AN! Si o colega din an, cea despre care va povestisem aici si aici, si-a ales profesorul si s-a apucat de licenta din anul I. Ma depaseste.

Voi, cei care ati dat licenta, cand v-ati apucat de ea? V-ati gandit voi la tema sau v-ati ales profesorul si v-a recomandat-o el?

PS: Azi mi-a venit avizul de la BuyBooks. Yuhuu!